Radu Afrim: Prin lentila aparatului de fotografiat

În mai 2009 mă aflam la Timişoara cu prilejul decernării premiului cultural "Europa" regizorului Radu Afrim şi Teatrului Naţional "Mihai Eminescu" din oraşul de pe Bega, o distincţie acordată de fundaţia germană KulturForum Europa. Am urmărit de-a lungul timpului cu mare interes spectacolele purtând amprenta inconfundabilă a lui Radu Afrim, mereu ingenioase şi incitante, punând degetul, cu multă sensibilitate, pe răni adesea încă deschise, adânci, dureroase din lumea în care trăim. La spectacolele lui Afrim sălile sunt arhipline şi nu e deloc de mirare că la ultima ediţie a Festivalului Naţional de Teatru din această toamnă au fost prezentate nu mai puţin de patru piese în regia sa.Iată că, aproape zece ani de la evenimentul desfăşurat la Naţionalul timişorean, aceeaşi fundaţie germană a iniţiat şi sprijinit organizarea de către asociaţia culturală ENTHEOS în Thailanda, mai precis la Centrul de Artă şi Cultură din Bagkok (BACC), a unei expoziţii de fotografii realizate, în timp, de regizorul de excepţie român. Radu Afrim nu este doar unul dintre cei mai apreciaţi regizori pe care îi are România, ci şi un foarte talentat fotograf.

Expoziţia cu titlul "Boys, Girls and Neighbourhoods"/"Băieţi, fete şi împrejurimi" cuprinde 20 de lucrări. În faţa aparatului de fotografiat s-au aflat, în diferite ipostaze, actori cu care regizorul a lucrat de-a lungul vremii. Cum s-a născut însă această dragoste pentru fotografie? Radu Afrim ne-a mărturisit: "Totul a început cu mulţi ani în urmă, când am făcut, cred, prima mea excursie, singur, prin nordul Moldovei, cu aparatul Smena al tatălui meu. Un amic din Bruxelles mi-a făcut mai târziu cadou primul meu Pentax. Nu am nostalgia fotografiei pe film. Fotografia a devenit pentru mine al treilea timp de lucru între cele două repetiţii zilnice la teatru. Deoarece îmi place lumina zilei, mai ales lumina gri a cerului cu nori, sunt puţine orele şi zilele pe care le pot dedica fotografiei. Uneori aş renunţa la proiecte în teatru ca să compun spectacole fotografice. Va veni şi ziua aceea, sper. Mă inspiră şi mă motivează actorii cu care lucrez, oamenii pe care îi întâlnesc în fugă, dar şi peisajele pe care mulţi le-ar numi dezolante, dar în care eu văd o frumuseţe la fel de intensă ca a unei bune fotografii erotice. Există o tensiune aproape insuportabilă în ambele". Şi, mai adaugă pentru DW regizorul, referitor la fotografiile realizate cu actorii, expuse, în parte, la Bangkok: "În timpul lucrului la un spectacol îmi place să iau câte un actor de mână şi să bântui cu el prin atelierele teatrelor, mai ales după ce muncitorii au plecat acasă. E acolo un amestec straniu de gesturi, prezenţe si energii acumulate de-a lungul anilor, încât e imposibil să nu iasă măcar o fotografie pe gustul meu". 

Primele zile ale evenimentului găzduit de BACC au coincis cu Festivalul Internațional de Teatru de la Bangkok și cu Bangkok International Performing Arts Meeting, ocazie cu care Cristina Rusiecki, curatorul expoziţiei, a prezentat la Universitatea Chulalongkorn personalitatea și universul distinct al spectacolelor lui Radu Afrim, "unul din cei câţiva regizori care au schimbat faţa teatrului românesc din ultimele două decenii".

Cristina Rusiecki este critic de teatru şi autoarea volumului "Radu Afrim. Ţesuturile fragilităţii", apărut în 2012 la Editura Tracus Arte, care va fi prezentat, în versiunea sa în limba engleză - "Radu Afrim. The Fabric of Fragility" - în cadrul vernisajului expoziţiei ce se va desfăşura duminică, 25 noiembrie, în capitala Thailandei. La eveniment vor mai participa: Pawit Mahasarinand, directorul BACC, Dieter Topp, președintele KulturForum Europa, Chatvichai Promadhattavedi, membru fondator BACC și directorul artistic al acestuia, precum şi Cătălin D. Constantin, antropolog, prodecanul Facultății de Litere de la Universitatea București.

În cartea dedicată acestei "voci distincte a teatrului românesc", Cristina Rusiecki notează: "Universul său scenic e totdeauna recognoscibil. Spaţiul imaginat de el, cu fine alunecări în afara realului, de fapt cu 'un supliment de realitate', cum îi place artistului să spună în interviuri, e inconfundabil. Comicul său ușor grotesc, cel mai adesea unul al retardului, cu infuzii de aburi suprarealiști, se vede dublat tot timpul de vulnerabilitatea neexprimată, dureroasă a (anti)eroilor. Jucăuș, alăturând inocența - în amestec neprecizat -, cu derizoriul, teatrul său garantează evadarea din cotidian. Cele două trăsături se mulează perfect pe sensibilitatea publicului de acum."

KulturForum Europa a luat naştere în 1992 la iniţiativa fostului ministru de Externe al Germaniei, Hans-Dietrich Genscher, cu scopul promovării ideii europene, în domeniile culturale, toleranţei şi respectului reciproc. Preşedintele fundaţiei, Dieter Topp, sublinia încă în 2009 că Afrim se distinge prin "spectacolele sale remarcabile, cu un puternic caracter social". Actuala acţiune, explică Topp, desfăşurată sub semnul "Centenarului" pe care îl aniversează România, este rezultatul a doi ani de negocieri şi implică şi un schimb cultural. La Bucureşti urmează a fi expuse lucrările unui artist thailandez. Prin proiectul "Radu Afrim, o personalitate a teatrului românesc de azi", Asociația Culturală ENTHEOS "speră să contribuie la mai buna cunoaștere a culturii româneşti pe continentul asiatic și să creeze contextul unor noi oportunități prin care legăturile culturale dintre cele două țări partenere, România și Regatul Thailandei, să se îmbogățească și să se diversifice", se menţionează într-un comunicat de presă.