1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Radu Mihail: Trebuie să schimbăm mentalități

7 septembrie 2018

"Degeaba renovezi grădinițe dacă întorci capul atunci când la Chișinău politicienii încalcă principiile statului de drept", atrage atenția senatorul USR, Radu Mihail, în dialog la DW.

https://p.dw.com/p/34TC5
Radu Mihail
Senatorul USR, Radu MihailImagine: Sebastian Moise

Situația social-politică atât din România, cât și din Republica Moldova, a mobilizat cetățenii din diasporă să participe activ la protestele antiguvernamentale din luna trecută, care s-au soldat cu violențe din partea organelor de forță. Parcă trase la indigo, evenimentele de la București și Chișinău, demonstrează că cei plecați peste hotare vor o schimbare radicală a situației, care i-a făcut să emigreze în căutarea unui trai mai bun. Pe de altă parte, relația din acest an, cel al Centenarului Marii Uniri, dintre România și Republica Moldova a fost una mai mult precaută, decât de sărbătoare, iar intervenția dură a poliției la adresa participanților la Marșul Centenar, demonstrează ostilitatea forțelor politice de la Chișinău față de manifestațiile unioniste. Deutsche Welle a realizat un interviu cu senatorul român Radu Mihail despre situația de pe ambele maluri ale Prutului, suportul României acordat R. Moldova, dar și despre implicarea activă a cetățenilor din diasporă.

DW: În luna aprilie 2018 ați efectuat o vizită de lucru la Chișinău, în cadrul căreia ați anunțat că dați startul unor proiecte concrete dedicate Republicii Moldova de europenizare și dezoligarhizare. La ce etapă se află aceste inițiative?

Radu Mihail: Viziunea USR privind sprijinul pe care statul român, unul responsabil, trebuie să-l acorde Republicii Moldova pe calea democratizării și a dezvoltării este una mult mai complexă decât, să zicem, oferirea unor microbuze sau construirea unor grădinițe. Avem nevoie și de aceste lucruri, dar pentru a ajuta la dezvoltarea societății, și numai așa o țară poate într-adevăr progresa, trebuie să schimbăm mentalități.

Ajutorul dat de statul român Republicii Moldova a fost de prea multe ori unul material, de care tocmai oligarhii și politicienii corupți de la Chișinău au profitat. Ce am rezolvat dacă, la inaugurarea unei grădinițe, se afișează un oligarh ajuns politician? Nu cumva îl ajutăm să își îmbunătățească imaginea?

Viziunea noastră este diferită. Haideți să folosim banii pentru a reforma instituții și a dezvolta societatea civilă, haideți să arătăm cetățenilor ce înseamnă o presă liberă, un stat de drept, o democrație funcțională, ce înseamnă respectarea legii. O societate care cunoaște și respectă aceste principii nu poate decât să progreseze. Aceasta este viziunea noastră legată de Republica Moldova. Susținem ca, printr-un fond special, să fie finanțate tocmai asemenea strategii. Nu putem risca să ajungă la oligarhi acești bani sau să fie folosiți în interesul oligarhilor, banii din România trebuie să ajungă la cetățeni, la societatea civilă. Din păcate, viziunea actualei puteri de la București este diferită, există prea multe interese care unesc oligarhii de pe ambele maluri ale Prutului. Viziunea se va schimba însă odată ce USR va ajunge la guvernare. Nu am inventat noi roata, vom aplica în relația cu Republica Moldova ceea ce am învățat și noi, la rândul nostru, când am făcut tranziția spre Uniunea Europeană.

Ați menționat că România a implementat mai multe proiecte în R. Moldova, cum este cel legat de renovarea grădinițelor. Cu toate acestea, autoritățile de la București au ezitat să își expună tranșant poziția privind principalele subiecte sau greșelile pe care le fac politicienii de la Chișinău. Ar putea România face mai mult pentru R. Moldova sau tăcerea e „mijlocul de aur”?

Tocmai aici stă slăbiciunea modelului de sprijin pe care îl acordă actuala putere de la București Republicii Moldova. Degeaba renovezi grădinițe dacă întorci capul atunci când la Chișinău politicienii încalcă principiile statului de drept sau asistă impasibili la jefuirea bugetului de stat.

Noi, în Parlament, am cerut de multe ori explicații Ministerului de Externe pentru lipsa de reacție în multe dintre aceste momente. Este grav că unii cetățeni din Republica Moldova nu simt că au un sprijin în autoritățile de la București, că acestora le lipsește curajul. Tăcerea este „mijlocul de aur” doar pentru interesele personale ale oligarhilor și baronilor din cele două state. Să nu uităm, PSD-ul a susținut, la alegerile pentru primăria Chișinăului, un candidat controlat tocmai de un asemenea oligarh.

Atât la București, cât și la Chișinău, au avut loc proteste cu participarea cetățenilor din diasporă. De asemenea, știm că în ultimii ani diaspora s-a mobilizat și încearcă să pună presiune pe politicieni. Poate fi diaspora acea forță a schimbării situației de pe ambele maluri ale Prutului?

În primul rând, diaspora a evoluat. Cetățenii care au ales să muncească și să trăiască în străinătate și-au dat repede seama ce nu era în regulă în țările lor. Acum, acești oameni au început să-și dea seama că pot avea o voce comună. Că și acasă, la ei, poate exista o societate corectă, deschisă, care încurajează munca cinstită așa cum sunt cele în care trăiesc.

Odată învățați cu democrația, cu libertatea, cu meritocrația, acestor oameni nu li se mai poate închide gura. Gândiți-vă, sunt milioane de oameni, care fiecare povestește, explică prin exemple personale felul în care aceste societăți mult mai prospere funcționează. Nicio campanie de „Fake News” legată de UE, de Occident, de democrație nu poate combate această propagare a informației. Adevărul se propagă prin experiențe personale, iar acesta este cel mai mare coșmar al vechilor politicieni. Da, diaspora poate fi, și sigur este, catalizatorul acestei schimbări în primul rând de conștiință civică.

Și nu în ultimul rând, diaspora poate da semnalul Unirii și acolo, în țările gazdă: este esențială apropierea românilor care au plecat din România și din Republica Moldova, sprijinul pe care și-l acordă reciproc, colaborarea din ce în ce mai strânsă în activitățile politice. Astfel forța schimbării va avea mult mai mult impact.

2018 este anul Centenarului Marii Uniri. Totuși, se creează impresia că în R. Moldova s-a făcut prea puțin pentru a celebra acest eveniment. Pe de altă parte, nici în România nu se prea vorbește despre Basarabia. Există un vid care se mărește pe zi ce trece. Mai putem vorbi actualmente despre ideea din anii 90 privind realizarea Unirii?

Subiectul Unirii este folosit, în ultimii ani, la București, mai mereu în scopuri politicianiste. Unirea despre care atâți politicieni vorbesc nu este ceva ce se decide printr-o semnătură, este un mod simplist de a vedea lucrurile.

Viziunea noastră este diferită. Pentru a realiza această Unire, scriptică, în primul rând trebuie să avem o populație care să simtă această Unire. Să se simtă la fel, să trăiască la fel la Leușeni și la Huși. Să poată ajunge de la Vaslui la Orhei pe un drum bun, oricând dorește. Să știe că drepturile sale sunt aceleași și la fel de bine protejate de către stat pe oricare dintre malurile Prutului s-ar afla. Unirea se construiește prin proiecte majore făcute împreună, poduri, autostrăzi, gazoducte etc. Aceasta este viziunea noastră despre Unire.

Celebrarea Centenarului Marii Uniri ar fi fost un bun prilej pentru a crea acest sentiment de comuniune între români. Asemenea evenimente, atât de importante, sudează un popor, creează sentimentul apartenenței. Dar nu acesta este obiectivul actualei puteri de la București. Ce se întâmplă de fapt în România? În anul Centenarului, pentru care autoritățile nu fac nimic semnificativ, actuala putere a reușit să dezbine profund societatea.

La Chișinău, de fapt ca și în la București, la guvernare se află politicieni care nu prea sunt simpatizați de cetățeni. Credeți că în urma viitoarelor alegeri de la Chișinău va fi schimbată puterea? Sau populismul politic devine forța centrală și în această zonă?

Am fost, în urmă cu cinci luni, într-o vizită la Chișinău. În ultimele șase luni, am bătut România, am vizitat comunitățile românești din diaspora în campania „Fără penali în funcții publice”. Peste tot am observat o tendință: tot mai mulți oameni s-au săturat să fie conduși de politicieni corupți. Nu mai acceptă modelul vechiului politician, care odată ajuns la putere repede se îmbogățește, care nu rezolvă niciuna dintre problemele reale ale comunității.

Nu am decât un scenariu optimist pentru Republica Moldova. Oamenii au văzut ce s-a întâmplat cu victoria lui Andrei Năstate în alegerile pentru primăria din Chișinău. Am să vă spun sincer: nu văd alt viitor pentru Republica Moldova decât unul alături de valorile occidentale - libertate, democrație, prosperitate. Problema este cât de repede se va parcurge acest drum. Depinde doar de cetățeni ca acest drum să fie cât mai scurt. Și o participare masivă la alegeri în favoarea forțelor democratice poate bara drumul „monstruoasei coaliții” PD-PSRM către guvernare.

Situația geopolitică din regiune devine din ce în ce mai complicată, iar Federația Rusă își impune prin diferite metode influența. Cum vedeți viitorul Republicii Moldova – spre vest sau est?

Situația geopolitică este una foarte complicată în acest moment. Ne aflăm într-o regiune „fierbinte”, să-i spunem. Problema principală care rezidă de aici este însă una care ţine de noi înșine. Scopul principal al nostru ca decidenți, al nostru ca societate, fie că vorbim de România, fie că vorbim de Republica Moldova, este să nu permitem situației geopolitice externe să nască vulnerabilități interne din cauza fie a lipsei de reacție sau a reacției proaste, fie a corupţiei endemice.

Republica Moldova se află astăzi într-o situaţie paradoxală. Avem, pe de o parte, o grupare coruptă, mafiotă care conduce guvernul, pe de altă parte avem o grupare pro-rusă care este condusă de chiar preşedintele republicii şi, la celălalt pol, avem poporul, societatea, cetăţenii moldoveni care îşi doresc un parcurs democratic şi european pentru Moldova, un parcurs către dezvoltare şi democratizare. Au demonstrat acest lucru cu vârf şi îndesat prin alegerile anticipate pentru primăria Chişinăului, iar faptul că cei care au acaparat puterea au decis şi au insistat să anuleze votul oamenilor, demonstrează că tendinţa aceasta este reală în rândul societăţii moldovene, că fraţii noştri de peste Prut îşi doresc să fie alături de România în Uniunea Europeană. Ca şi în cazul lui Liviu Dragnea și clica sa în România, Plahotniuc şi ai lui, Dodon şi ai lui, vor să deturneze orice voinţă populară în Republica Moldova, acţionează exclusiv în interes personal.

Rămâne însă de văzut cât mai pot face acest lucru. Nu doar că eu cred asta, sunt foarte sigur că dorinţa cetăţenilor va prevala. Pentru că alegerea unui parcurs pentru ţara ta, a unei direcţii de dezvoltare în primul rând, nu e decisă de un grup aflat vremelnic la conducere. Întotdeauna cetăţenii sunt cei care dau tonul şi aşa se va întâmpla şi în Republica Moldova. Şi da, mai devreme sau mai târziu, Republica Moldova se va afla, alături de România, împreună cu România, în marea familie europeană şi euroatlantică. O repet, depinde doar de cetățeni cât de repede se va întâmpla acest lucru. Îndemnul pentru ei este același ca și pentru românii de dincoace de Prut: să se implice, să fie activi social și politic alături de forțele din mișcarea de rezistență „Acum”.

Radu Mihail este senator USR, membru în Comisia pentru Politica Externă și secretar în Comisia românilor de pretutindeni.

Simion Ciochină
Simion Ciochină Simion Ciochină este un jurnalist născut în Republica Moldova. Este corespondent DW din 2015.