Raport critic, dar fără clauze de salvgardare, pentru România şi Bulgaria

Potrivit proiectului de raport, Bruxellesul va critica Bucureştiul şi Sofia pentru eşecul aplicării standardelor comunitare în lupta împotriva corupţiei şi în îmbunătăţirea sistemului juridic. Comisia nu va activa însă clauze de salvgardare în cazul celor două state.

Deşi Comisia Europeană nu a prezentat încă oficial rapoartele cu privire la progresele României şi Bulgariei, proiectele documentelor circulă deja de câteva zile pe internet, iar nimeni nu ia în calcul că în varianta finală ar mai putea apărea schimbări. Potrivit proiectului, cele două ţări vor fi din nou criticate pentru lentoarea aplicării reformelor restante, dar nu vor fi pedepsite cu clauze de salvgardare, care le-ar transforma în membri de mâna a doua ai Uniunii.

Comisia pomeneşte în schimb de continuarea monitorizării celor două ţări, proces care se va solda cu elaborarea unui nou raport despre evoluţiile din România şi Bulgaria, care va fi publicate la începutul anului viitor.

Vestea a fost primită cu uşurare la Bucureşti şi Sofia, chiar dacă nu este încă oficială. Experţi precum sociologul Sorin Ioniţă, şeful renumitei Societăţi Academice Române, nu par prea surprinşi:

"Cumva se prefigura că nu se va pune clauza, că se va prelungi perioada de monitorizare, dar că vor fi critici în raport. Probabil că ei s-au gândit, bun, dacă aplicăm clauza ce alt instrument ne mai rămâne pentru a sancţiona România şi Bulgaria. Au chibzuit că modul cel mai eficient de a împinge mai departe România şi Bulgaria este de a le ţine aşa pe vârfuri - rapoarte critice, monitorizare, amânăm termenul când le dăm drumul."

Remanierea guvernamentală recentă de la Bucureşti, căreia i-a căzut victimă şi energicul ministru al justiţiei, Monica Macovei, a stârnit atenţie opiniei publice internaţionale. Macovei era privită de Bruxelles drept garant al aplicării stricte a reformelor. Chiar dacă doamna Macovei nu mai este în prima linie a luptei cu corupţia şi a reformării sistemului judiciar, amprenta lăsată de ea este încă prezentă, crede Sorin Ionică:

"Rezultatele au fost spectaculoase. În doi ani, numărul de miniştri şi secretari de stat anchetaţi şi trimişi în judecată, dacă l-aş lua ca indicator de performanţă, este mai mare decât totalul dintre 1866, de la crearea statului român modern, şi 2004."

Comisia reproşează autorităţilor anti-corupţie din România că se ajunge greu la procese importante, că verdictele sunt adesea prea blânde, ceea ce le face ineficiente.

Raportul privind Bulgaria semnalează în special carenţe importante în lupta cu crima organizată şi cu corupţia la nivel înalt. Şi aici însă se aplică formula aşteptării şi monitorizării, fără sancţiuni, cel puţin până la următorul raport, în 2008. Potrivit purtătorului de cuvânt al procuraturii generale bulgare, Margarita Popova, cu o măsură prea dură împotriva Bulgariei Uniunea şi-ar fi făcut singură rău:

”Aşa-numitele clauze de salvgardare ne-ar fi îndepărtat şi mai mult de Uniune şi nu ar fi folosit nici Bruxellesului. Noi suntem deja o parte a întregului, iar când această parte este slăbită, suferă şi sistemul. Nu ştiu ce sens au aceste clauze. Ştim ce avem de făcut şi încercăm să facem.”

În pofida tuturor eforturilor, România şi Bulgaria au încă nevoie de mulţi ani pentru a ajunge la standardele comunitare în toate domeniile. Afirmaţia este valabilă probabil şi pentru alţi membri ai Uniunii, dar aceştia nu sunt luaţi atât de atent sub lupă precum cele două state aderate la 1 ianuarie.