"Fapte, nu vorbe"

Un alt raport privind migraţia? Karl Prinz zu Löwenstein de la Serviciul de Ajutor Maltez al Bisericii Catolice ştie că această întrebare este inevitabilă. De aceea, miercurea trecută, el a explicat la Berlin de ce organizația pe care o reprezintă a ales să prezinte propriul raport pe marginea unei chestiuni atât de actuale. "Deoarece documentul nostru este unic", spune el.

Constatările, rezumate pe 112 pagini, sunt rezultatul unor analize științifice independente pe tema migrației, pe de o parte, și "o sumă a experiențelor adunate de-a lungul vremii de Serviciul de Ajutor Maltez în sprijinirea refugiaților", pe de altă parte. Löwenstein este înainte de orice preocupat de discutarea migrației într-o manieră mai puțin emoțională. De aceea, raportul este intitulat: "Fapte, în loc de rumoare". Totuşi, oficialul organizaţiei recunoaște că emoțiile nu sunt ceva rău.

Un moment deloc întâmplător

"Cine nu este marcat de soarta oamenilor aflaţi la ananghie?", întreabă el. Cu toate acestea, mulți oameni ar putea gândi mult prea emoţional din cauza "spaimei de alienare". Faptul că raportul apare la scurt timp după alegerile legislative din Germania nu este o coincidență. Documentul este publicat în mod deliberat în contextul "negocierilor politice" pentru noua legislatură, se arată în comunicatul de presă însoțitor.

Institutul Walter Eucken din Freiburg este responsabil de partea științifică a raportului. Directorul său, Lars Peter Feld, își începe comentariile remarcând că "Germania a fost şi este o țară a imigraţiei". Pentru a susţine această afirmaţie, nu trebuie să mergem prea departe în istorie, ci putem observa diferite valuri migraţioniste de după cel de-al Doilea Război Mondial. Experiența dobândită ne arată că "participarea pe piața forței de muncă" este decisivă pentru integrarea cu succes în societate a nou-veniţilor, spune Feld.

Lipseşte calificarea

Mai presus de toate, imigranții din țările non-europene nu sunt bine integraţi pe piața germană a muncii, notează cercetătorul. El menționează ca obstacole esențiale lipsa de competențe lingvistice, lipsa formării profesionale, precum şi problemele întâmpinate în recunoașterea calificărilor dobândite în ţara de origine. Analizarea cu atenţie a valului de refugiați din 2015 indică în mod clar faptul că, "date fiind educaţia şi calificările lor, aceşti oameni ar putea presta activităţi mai puţin pretenţioase". O integrare mai rapidă pe piața forței de muncă depinde în mare măsură şi de rapiditatea soluţionării cererilor de azil, spune coordonatorul studiului.

Feld recomandă, de asemenea, o analiză detaliată a cuvântului cheie "criminalitate". În ansamblu, nivelul de criminalitate din zilele noastre este mai scăzut decât acum 20 de ani. Cu toate acestea, proporția suspecților străini a crescut de la o treime în 1993 la 40% în 2016. Aceste statistici cuprind însă şi numeroase încălcări ale legilor privind azilul şi migraţia, infracțiuni care nu pot fi comise de germani.

Criminalitate: Diferenţe mari în funcţie de ţara de origine

Nu se poate spune pur și simplu că "migrația din ultimii doi ani a contribuit în mod substanţial la creșterea criminalității“, spune Feld. Există însă diferențe majore în ceea ce priveşte țările de origine ale celor care comit ilegalităţi. Unsprezece la sută din suspecții non-germani provin din statele nord-africane maghrebiene, „deși ei nu reprezintă decât două procente din grupul de imigranți“. Raportaţi la numărul lor, imigranții din Siria, Irak și Afganistan se numără mai rar printre infractori.

Serviciul de Ajutor Maltez va urmări în continuare modul în care nou-veniţii se integrează în societate. Migrația rămâne o provocare pentru societate, spune instituţia catolică. Prin urmare, aceasta îşi propune să contribuie şi pe viitor la bunul mers al lucrurilor prin întocmirea de rapoarte de specialitate, bazate pe expertiza dobândită de-a lungul a mulţi ani petrecuţi în teren. Este, deci, foarte posibil ca raportul prezentat miercuri să nu fie ultimul. 

Autor: Marcel Fürstenau / vd