Ratificarea Tratatului de la Lisabona ar putea deveni în curând realitate

Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, se arată foarte mulţumit de prima zi a summitului european, declarând:

"Am ajuns la o înţelegere foarte importantă. Noul tratat european îmi aduce aminte de un maraton cu multe obstacole, iar acum am reuşit să trecem peste ultimul obstacol politic, iar Tratatul de la Lisabona ar putea intra în vigoare foarte curând."

Pentru a-l convinge pe preşedintele ceh, Vaclav Klaus, să semneze în sfârşit documentul, şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au acceptat o derogare pentru Praga, ce va împiedica orice restituire a bunurilor germanilor sudeţi expulzaţi în 1945. Klaus declarase că nu va ratifica tratatul decât în cazul în care această condiţie este îndeplinită. Textul a fost însă depus spre judecare la Curtea Constituţională de la Brno, iar aceasta urmează să se pronunţe de abia pe 3 noiembrie. În cazul în care Curtea va respinge plângerea înaintată de un grup de senatori eurosceptici împotriva tratatului, documentul va intra în vigoare la sfârşitul acestui an.

Tensiuni în jurul protecţiei climei

În cadrul summitului, au apărut tensiuni legate de spinoasa problemă a protecţiei climei şi a finanţării ajutoarelor pentru ţările în curs de dezvoltare. Iniţial, liderii celor 27 de state comunitare şi-au propus să se înţeleagă asupra unei poziţii comune înainte de conferinţa mondială dedicată climei ce se va desfăşura în decembrie la Copenhaga. Mai multe state membre din răsărit se opun însă planurilor Uniunii din cauza costurilor ridicate. Cancelarul german Angela Merkel a apreciat că Europa trebuie să fie un model pentru restul lumii în ceea ce priveşte protecţia climei, dar s-a ferit să menţioneze costurile concrete.

Cine va fi viitorul preşedinte european ?

În culise s-a discutat şi despre distribuirea celor mai înalte posturi din Uniune, prevăzute de Tratatul de la Lisabona: cel de preşedinte european şi cel de ministru de externe la nivel comunitar. Cu toate că numele lui Tony Blair apărea cel mai des în speculaţiile din jurul viitorului preşedinte european, se pare că fostul premier britanic are ghinion cu apartenţa sa la partidul laburist. La Bruxelles se aude că postul urmează să-i revină unui conservator. În schimb, socialdemocraţii revendică un ministru de externe european din propriul partid. Premierul Suediei, ţară ce deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, a dezminţit o serie de speculaţii:

"Sigur că nu este posibil să vorbim despre rolul viitorului preşedinte al Uniunii fără a menţiona câteva nume. Ne aşteaptă deci o serie de dezbateri interesante, pe care trebuie să le mai amânăm însă. Dar e foarte important că ni s-a deschis calea spre reformele necesare",

a declarat Fredrik Reinfeldt, liderul guvernului de la Stockholm.

În concluzie, aceste nume nu vor fi date publicităţii decât după ce Vaclav Klaus va fi semnat tratatul. Până atunci, ele sunt discutate doar în spatele uşilor închise.

Autori: Susanne Henn / Alexandra Sora
Redactor: Ovidiu Suciu