Reţeaua legiunii ceauşiste şi "contraatacul Securităţii"

„Contraatacul Securităţii”, se intitulează amplul rechizitoriu al contrarevoluţiei, care pare a se derula în prezent în România, apărut la 8 februarie în paginile ziarului conservator german, Frankfurter Allgemeine Zeitung. Având mai multe capete, dar o viziune coerentă, actul de acuzare din "FAZ" poartă semnătura lui Karl-Peter Schwarz.

„Garda de fier a lui Ceauşescu, (serviciul secret comunist, intitulat Securitatea) demonstrează în aceste zile că nu şi-a pierdut puterea”, scrie autorul, reliefînd că foştii torţionari şi turnători „n-au a se mai teme că vor fi deconspiraţi. In ajutor le-a venit verdictul Curţii Constituţionale care a retras CNSAS baza legală pentru activitatea sa”.

Miza

Foştii deţinuţi politici, disidenţii şi apărătorii drepturilor omului îi condamnă mai nou „pe judecătorii Curţii pentru că subminează fundamentul statului de drept, pregătind revenirea la practicile regimului comunist”. Citim în continuare: „Sub presiunea opiniei publice, guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care menţine în funcţiune CNSAS dar îi limitează drastic prerogativele, devreme ce instituţia nu mai e autorizată să dea verdicte legal valide cu privire la colaboarea cu poliţia politică a magistraţilor, policitienilor şi funcţionarilor publici de rang înalt".

Schimbarea propusă

Pînă acum, "CNSAS judeca trecutul pe baza dosarelor, împotriva verdictelor lui se putea apela la justiţie. Acum va trebui să se rezume la publicarea rezultatelor investigaţiilor din arhive, lăsînd verdictele pe seama tribunalelor”.

Or, aceasta ar fi o misiune pe care, potrivit ziarului, curţile n-au cum s-o ducă la bun sfârşit, „pe de o parte, pentru că s-ar vedea suprasolicitate, iar pe de alta, pentru că sunt ele însele pline de foşti securişti. Încât e prea puţin probabil ca foştii colaboratori ai poliţiei politice să mai fie pedepsiţi”.

Restrîngerea drepturilor cetăţeneşti ale românilor

Ziarul din Frankfurt consemnează şi ciuntirea drepturilor civice ale românilor. Astfel, „cetăţenii care-şi solicită accesul la propriul dosar nu vor mai avea dreptul să afle cine i-a spionat şi turnat”.

Ziarul de dreapta din Frankfurt îşi extinde analiza de la aspectul juridic la contextul politic şi istoric al aiuritoarei sentinţe a Curţii Constituţionale.

Fundalul politico-istoric

Articolul evocă bunăoară „opoziţia făţişă a extremei drepte PRM-iste” şi cea, mascată, a altor parlamentari faţă de adoptarea unei legi noi care să permită investigarea trecutului. „Fiindcă foşti confidenţi ai securităţii se găsesc în toate partidele, inclusiv în PNL”.

Aflăm apoi din ziar despre lunga istorie a blocării oricăror tentative de cercetare a arhivelor securităţii sub regimul Iliescu şi despre complicitatea acestuia cu agenţii fostei poliţii politice. De pildă în timpul mineriadelor.

Cazul Babu Ursu

Spre ilustrarea nevoii de securişti a regimului postcomunist e descris pe larg scandalul acoperirii de către SRI a ofiţerilor din rîndurile sale, care „au comandat asasinarea în închisoare a lui Gheorghe Babu Ursu, omorât în bătaie, din pricina unui jurnal în care-şi bătea joc de Ceauşescu, de către criminali de drept comun. Şefii celor doi ofiţeri n-au văzut nici un motiv de a acţiona împotriva lor. SRI a refuzat chiar să predea jurnalul (lui Babu) urmaşilor săi”.

Convertirea la capitalism

Cotidianul din Frankfurt menţionează privatizarea securiştilor lui Ceauşescu, trecuţi cu arme şi bagaje de la controlul economiei socialiste, la pîrghiile celei capitaliste. Ziarul evocă în context cariera lui Dan-Voiculescu "Felix", preşedintele PC, "devenit mogul al presei".

„Epoca de aur a reţelei”, după cum i se spune în Germania mafiei foştilor securişti şi nomenclaturişti convertiţi la capitalism, „a inaugurat-o cabinetul lui Adrian Năstase, al cărui ministru de justiţie, Rodica Stănoiu, a suprimat atât anchetarea crimelor comuniste, cât şi pe cea a politicienilor corupţi. Soţul ei a fost numit de Ion Iliescu judecător la Curtea Constituţională”.

Un doasar izolat?

Ziarul din Frankfurt relevă că atacul asupra CNSAS face parte „dintr-o serie întreagă de măsuri adoptate în parlament şi la Curtea Constiţională în favoarea reţelei securisto-comuniste, a noilor oligarhi şi a politicienilor corupţi”.

Conexiunea dintre atentatul asupra CNSAS şi blocarea reformei justiţiei

În loc de concluzie, influentul cotidian conservator german scoate în evidenţă raportul negativ al UE cu privire la frânarea reformei justiţiei româneşti şi a combaterii corupţiei.

„Raport, care nu apreciază pozitiv decât activitatea DNA înfiinţat de fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei, înainte de a fi alungată din funcţie”.

În schimb, acelaşi raport al Comisiei Europene critică „modificarea codului de procedură penală hotărâtă de parlamentari”, modificare de natură „să îngreuneze anchetarea criminalilor”. Doar graţie „unui veto al preşedintelui (României) această modificare n-a fost încă pusă în aplicare”.

Încât nu e de mirare că, rezumînd clar şi fără echivoc situaţia, subtitlul articolului apărut în ziarul din Franfurt afirmă următoarele: "De la aderarea la UE, politicienii corupţi şi membrii vechii reţele (securisto-nomenclaturiste) impun hotărâri menite să-i apere de urmărirea penală".