1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Referendum în Republica Moldova

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău16 iulie 2015

Moldovenii vor fi chemați din nou la urne peste câteva luni - de data aceasta la un referendum pentru schimbarea mecanismului de alegere a șefului statului (Articolul 78 din Constituție).

https://p.dw.com/p/1G0AG
Imagine: Daniel Mihailescu/AFP/Getty Images

Anunțul a fost făcut joi de liderii celor trei partide pro-europene (PLDM, PL, PDM), după ultima rundă de negocieri privind crearea noii coaliții de guvernare. „Trebuie să avem un mecanism care permite ca democrația să funcționeze perfect. Republică parlamentară înseamnă că cea mai puternică funcție este cea de prim-ministru. Prim-ministrul se votează împreună cu guvernul cu 50+1 voturi în Parlament, având mult mai multe atribuții decât președintele, iar șeful statului, care împarte doar ordine și medalii, se învestește cu 61 de voturi, în mod secret. Nu este corect!”, a menționat liderul PL, Mihai Ghimpu.

Președinte ales în Parlament „în trei pași”

Vom propune alegerea șefului statului în trei pași: întâi - cu votul a 61 de deputați, apoi – cu 57 și, ultima încercare - cu 51 de voturi ale deputaților”, a precizat liderul PLDM, Vlad Filat.

Conform legislației în vigoare, un referendum privind schimbarea procedurii de alegere a șefului statului poate fi organizat cel târziu cu șase luni înainte de expirarea mandatului actualului președinte. Mandatul actualului șef al statului, Nicolae Timofti, expiră pe 16 martie 2016.

Potrivit Constituției, la ora actuală președintele Moldovei este ales cu votul a trei cincimi din numărul deputaților aleși. Dacă un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin. În cazul în care nici din a doua încercare șeful statului nu este ales, Parlamentul este dizolvat și sunt organizate alegeri anticipate.

În septembrie 2010, moldovenii au mai fost chemaţi o dată la urne pentru a spune dacă vor sau nu ca şeful statului să fie ales direct de popor. Referendumul a eşuat, însă, deoarece la el participaseră doar 30,29% din alegători, în timp ce pragul de validare era de 33,3%.

Socialiștii vor președinte ales prin vot direct

Socialiștii din opoziție pledează însă pentru alegerea președintelui prin vot direct, de către popor. Liderul PSRM, Igor Dodon, a spus că socialiştii nu vor susţine iniţiativa formaţiunilor pro-europene de a organiza în toamnă un referendum constituţional privind alegerea şefului statului, în urma căruia preşedintele să fie ales în Parlament, în trei paşi. “Parlamentul nu mai are credibilitatea să aleagă un preşedinte, mai ales cu 51% din voturi, cum propune coaliția oligarhică. Oligarhii și unioniștii vor să aleagă un președinte din tagma lor, legat cu acorduri secrete și cu jurăminte pe saci cu bani și pe sânge. Cetățenii trebuie să aleagă președintele, nu clanurile din Parlament”, a reacționat Dodon.

Pe 3 octombrie 2011, liderul PLDM, Vlad Filat, declara că "PLDM va continua procedura de modificare a Constituţiei pentru a oferi cetăţenilor dreptul de a alege preşedintele în mod direct". Ulterior, pe măsura creșterii corupției și, proporțional, a dezamăgirii populației în partidele de la guvernare, atât PLDM, cât și celelalte două partide partenere au renunțat la ideea alegerii șefului statului de către popor.

Va fi coaliție pro-europeană până la sfârșitul săptămânii

După negocierile de joi, liderii PLDM-PL-PDM au spus că cele trei partide sunt „pe ultima sută de metri în ceea ce priveşte definitivarea acordului de constituire a alianței”. Ei au menționat că documentul ar putea fi semnat până la sfârșitul acestei săptămâni. „Evoluția lucrurilor demonstrează că suntem pe calea cea bună. Ziua de azi mi-a demonstrat că termenul stabilit pentru semnarea acordului şi învestirea guvernului va fi respectat. Se discută absolut toate elementele care ţin de mecanismul actului de guvernare, de responsabilitatea comună. Mă bucur să constat că din partea tuturor participanţilor se încearcă depăşirea animozităților din trecut. Mai avem de lucrat la multe capitole”, a spus liderul PDM, Marian Lupu. Potrivit lui, în ceea ce privește partajarea ministerelor, toţi au acceptat „să înceapă de la zero”.

Numărul de ministere (funcțiile de ministru – n.n.) le vor reveni partidelor reieșind din puterea încredinţată de alegători (în funcție de ponderea în Parlament – n.n.). Am discutat puţin şi în ceea ce privește demisia procurorului general. Urmează să consultăm partenerii europeni”, a adăugat liderul PL, Mihai Ghimpu.