1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Religia şi politica, economia, morala şi foametea

Rodica Binder17 aprilie 2008

Ziarele tematizează azi vizita lui i Benedict al XVI-lea în America, inviolabilitatea sferei private sub incidenţa legilor anti-teroriste, diagnosticul genetic şi interesele financiare, spectrul foametei în lume

https://p.dw.com/p/DjZd
* Papa Benedict al XVI-lea la sosirea sa la Washington.În discursul său, Supremul Pontif a subliniat fundamentul moral al politiciiImagine: picture-alliance / dpa

Pe prima pagină azi, toate ziarele germane publică în imagini color secvenţe ale întîlnirii Papei Benedict al XVI-lea cu preşedintele Bush.

În pofida atmosferei euforice pe care o degajă fotografiile, vizita Supremului Pontif în Statele Unite este marcată de cel puţin două oprelişti pe care BAYERISCHE RUNDSCHAU le indică fără înconjur: scandalul generat de abuzurile sexuale comise de clerici catolici, fapt care a prejudiciat credibilitatea bisericii şi apoi componenta politică a relaţiilor Vaticanului cu Casa Albă, ştiindu-se prea bine că statul pontifical s-a pronunţat categoric împotriva politicii în Irak a preşedintelui Bush.

KÖLNISCHE RUNDSCHAU, deşi insistă asupra componentei politice a vizitei lui Benedict al XVI-lea în Statele Unite, apreciază francheţea cu care în numele coreligionarilor săi, Supremul Pontif a făcut „mea culpa” referindu-se la preoţii care s-au făcut vinovaţi de pedofilie. Ziarul citat se întreabă dacă discursul Supremului Pontif va fi la fel de lipsit de echivoc şi cînd alte teme vor fi abordate cu gazdele americane.

Pentru THE GUARDIAN este limpede că Papa Benedict al XVI-lea, care apreciază religiozitatea americanilor, intenţionează să-i atragă mai puternic în jurul bisericii catolice.

LE COURRIER PICARD este de părere că vizita Papei în Statele Unite consolidează şi binecuvîntează în acelaşi timp poziţia Americii în lume.

Sunt dificil de identificat însă motivele pentru care exact în ziua în care Pontifex Maximus şi-a început vizita în Statele Unite, suprema instanţă juridică a Americii a avizat utilizarea injecţiei letale în cazul condamnaţilor la pedeapsa capitală scrie WESTFÄLISCHE NACHRICHTEN interpretînd decizia drept un afront la adresa adversarilor catolici ai pedepsei cu moartea, dar şi la adresa Papei care în discursul său a evidenţiat rolul religiei în relaţia sa cu politica.

Cît de mult poate statul leza sfera particulară a vieţii cetăţenilor în numele politicii de combatere a pericolului terorist - iată o chestiune aflată demult în dezbatere, reactualizată de decizia Tribunalului Constituţional de a frîna, în numele protecţiei datelor personale, dorinţa sporită a autorităţii statale de a supraveghea cetăţenii şi indivizii. NÜRNBERGER ZEITUNG crede că problema protejării sferei intime a fiecăruia dintre noi trebuie luată din nou în serios. Dar - o altă lege îşi croieşte drum: cea care ar permite, doar cu asentimentul cetăţeanului, formularea unui diagnostic genetic. Si o dată cu ea se deschide un nou cîmp de controverse asupra cărora KÖLNER STADT ANZEIGER atrage deja atenţia: ce se întîmplă dacă atît patronatul cît şi societăţile de asigurări au acces la diagnosticul genetic? Dilema este dintre cele mai grave fiindcă, notează SCHWÄBISCHE ZEITUNG,întotdeauna cînd sume uriaşe sunt în joc, interesele economice primează.

Foamea în schimb, deţine în istoria omenirii un potenţial revoluţionar deduce LANDESZEITUNG analizînd criza mondială de alimente care se profilează la orizont şi care a rodit deja nelinişti în Haiti. LE MONDE, pornit în aflarea cauzelor, consideră că şi Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional poartă o vină în măsura în care decenii la rînd le-au inculcat ţărilor în curs de dezvoltare ideea că agricultura nu mai are nici un viitor. Deviza viitorului ar fi: înapoi, la rădăcinile tradiţiei.

În sfîrşit TAGBLATT din Sankt Gallen publică sub titlul „Pe şantierele răsăritului” un reportaj despre criza forţelor de muncă din Estul Europei (în România lipsesc zeci de mii de muncitori specializaţi) evocînd şi intenţia rechemării muncitorilor din străinătate - acasă. Dar, conchide autorul articolului, pe măsură ce România se reface, nu nevoia de supravieţuire mai este cea care determină emigraţia ci nevoia unor posibilităţi de dezvoltare, cîştigarea de experienţe sporirea calităţii vieţii. Dacă România vrea să ofere perspective locuitorilor săi, fundamentală rămîne reuşita procesului de constituire a societăţii civile.