Replică pentru Rüttgers: cum se munceşte la Jucu - reportaj Deutsche Welle

Aceste afirmaţii nu sunt corecte, a spus şeful de stat în cursul unei alocuţiuni televizate, rostite cu ocazia prezentării primului autoturism Ford fabricat la Craiova.

Cu ocazia unui miting electoral, RÜttgers spusese că muncitorii români vin şi pleacă de la muncă atunci când vor şi nu ştiu ce fac. Declaraţia a venit pe fondul mutării fabricii Nokia de la Bochum la Jucu în apropiere de Cluj Napoca, eveniment petrecut anul trecut.

Andreas Meyer-Feist a fost la Jucu, să afle cum merg lucrurile, cu adevărat, la fabrica Nokia din România.

La Nokia România se lucrează din plin, nici urmă de indisciplină. În două schimburi, cei 1600 de muncitori asamblează telefoane mobile, le reglează, verifică, împachetează şi exportă. Muncitorii nu pot veni şi pleca după cum vor. Sunt aduşi la ore fixe din localităţile învecinate cu autobuzele fabricii şi duşi după lucru acasă.

Consilierul - de origine germană - pentru probleme de personal, Werner Stein, clarifică lucrurile: de muncit, muncesc mai mult timp decât colegii lor germani. Şi la fel de bine ca aceştia.

"E de mirare că se pune la îndoială capacitatea acestor muncitori de a produce telefoane mobile de calitate. Unii nu pot sau nu vor să creadă asta, şi asta", punctează Stein, "mă intrigă nespus"

Angajaţii, fără vină pentru problemele existente

Totuşi, există şi dificultăţi. Acestea nu au fost provocate însă de angajaţi, dimpotrivă, angajaţii sunt cei care plătesc oalele sparte. Presiunile pentru diminuarea costurilor de fabricaţie sunt enorme.

Un salariu lunar mediu este, la Jucu, de 250 de euro. În ciuda acestui aspect, locurile de muncă sunt râvnite şi nimeni nu vrea să rişte să fie dat afară din cauza întârzierilor, a chiulului sau a nerespectării normelor de calitate. Un muncitor explică:

"Mulţi dintre noi am fost în străinătate, dar ne-am întors fiindcă putem câştiga bani şi acasă."

Muncitorii sunt supăraţi că li se pune în străinătate la îndoială calitatea muncii - dar şi fiindcă în România nu sunt deloc răsfăţaţi. Au multe obligaţii şi puţine drepturi pe care să le poată şi impune.

Cel mai important sindicat al ţării s-a luptat pentru renunţarea la ziua de muncă de 12 ore la Nokia, fără succes, însă. Un sindicat propriu al fabricii a acceptat salariile mici şi sistemul de lucru în două schimburi. Cine nu e de acord poate să plece, s-a spus, când s-a pus problema. Lista celor care vor un loc de muncă este lungă.

E adevărat, condiţiile dure de lucru sunt îndulcite cu măsuri sociale exemplare în întreprindere. Şi, graţie acestora, oamenii sunt mulţumiţi, spune economistul Marius Nicoară. El recomandă germanilor:

"...să nu uite câţi ani a fost Nokia în Germania. Germania a şi câştigat de pe urma prezenţei Nokia. Sigur, nu e bine când mii de oameni îşi pierd locul de muncă, dar atunci un stat are datoria de a investi încasările în cursuri de reconversie profesională sau în crearea de noi locuri de muncă."

E posibil ca şi statul român să se vadă în curând silit să recurgă la astfel de măsuri. Criza economică afectează şi vânzările de telefoane mobile. Dar nici pentru asta nu este vinovat muncitorul român.

Autor: Andreas Meyer-Feist / Ioachim Alexandru
Redactor: Cristian Ştefănescu