Republica Moldova: Retrospectiva politicii externe 2020

La începutul anului 2020, Republica Moldova era privită cu ochi reci de partenerii externi, dar și de țările vecine. Pe parcursul celor patru ani de mandat ai fostului președinte Igor Dodon, țara nu a fost vizitată nici de președintele României, nici de cel al Ucrainei. Încercând să își consolideze poziția pro-estică înainte de alegeri, Dodon a făcut nenumărate vizite la Moscova. S-au adăugat și nenumăratele derapaje din interiorul țării, criticate dur de Occident. Însă, la final de an, după ce Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale, situația s-a schimbat.

Izolare pe timp de pandemie

Republica Moldova a intrat în 2021 cu o imagine șifonată pe plan extern. Din cauza luptelor politice interne, accentuate de scandaluri legate de corupție și derapaje în justiție, țara a rămas în continuare percepută de partenerii occidentali ca un elev corigent, care nu-și dorește performanță. 

Situația social-economică s-a complicat și mai mult odată cu extinderea pandemiei de COVID-19, sistemul medical național și mediul de afaceri suportând cea mai mare presiune. Pentru diminuarea impactului crizei pandemice, din programul regional de asistență, Uniunea Europeană a acordat ajutor țărilor din Parteneriatul Estic, Republicii Moldova fiindu-i alocate 87 de milioane de euro. La scurt timp după ce au fost anunțate aceste ajutoare, Igor Dodon a făcut o declarație scandaloasă, afirmând că UE nu ar fi acordat niciun ajutor și că ar fi doar niște „declarații frumoase”.

Guvernul de la Chișinău nu s-a preocupat de politica externă, făcând preponderent jocurile politice interne. Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău, este de părere că politica externă a R. Moldova în 2020 a fost influențată puternic de starea lucrurilor din țară.

„Derapajele în tot ce înseamnă stat de drept, funcționarea instituțiilor democratice, au creat constrângeri serioase pentru ca politica externă să fie una eficientă și ca să propulseze și mai activ țara în agenda regională, europeană și globală. În consecință, R. Moldova s-a pomenit într-o anumită izolare, deoarece relațiile cu vecinii nu au fost revigorate pe parcursul anului, iar relația cu UE a intrat într-un anumit blocaj. Aceasta s-a întâmplat din cauza modului în care țara a fost guvernată și din cauza modului în care au înțeles fostul președinte și Guvernul să structureze agenda în relație cu partenerii”, a declarat pentru DW Iulian Groza. 

Relația proastă cu vecinii și miza Moscovei

Republica Moldova a reușit să înghețe relațiile nu doar cu partenerii externi, dar și cu țările vecine. Pe parcursul a patru ani de președinție a lui Igor Dodon nu a avut loc nicio vizită oficială a președinților din România și Ucraina, fapt care nu s-a mai întâmplat în istoria R. Moldova. Mai mult, în primăvara anului 2020, convoiul format din 20 de camioane românești cu ajutor umanitar anti-COVID a fost întâmpinat la periferia Chișinăului, gest care a indignat o bună parte a societății, lăsând, de asemenea, o amprentă neplăcută în relația cu România.

În același timp, Igor Dodon nu ezita să se laude cu susținerea Moscovei, declarând că rușii sunt gata să acorde credite, vaccinuri anti-COVID etc. Însă majoritatea promisiunilor nu au fost realizate, miza acestor vizite având mai mult un scop electoral.

Vladislav Kulminski, expert al Institutului pentru Inițiative Strategice, crede că Dodon era totalmente dependent de Federația Rusă, și, într-o anumită etapă, singura sursă de legitimitate pentru el a devenit doar Moscova.

„R. Moldova se află într-o situație geopolitică extrem de dificilă. Țara trebuie să aibă relații pragmatice, deschise cu Federația Rusă, doar că acestea trebuie să fie bazate pe interesul național. R. Moldova nu poate să își permită să devină dependentă totalmente de bunăvoința Rusiei, așa cum a făcut Dodon. Pentru că atunci R. Moldova nu va avea nicio pârghie în cadrul acestor negocieri. Însă Dodon a cedat toate pozițiile strategice ale țării, astfel că el practic nu mai avea nicio opțiune în negocieri, iar politica externă nu mai era bazată pe interesul național, ci pe interesul personal al lui Dodon. El a vrut să obțină bunăvoința Federației Ruse, care l-a susținut până la capăt. E regretabil, deoarece agenda noastră cu Rusia este foarte mare și complicată, iar Moscova trebuie să cunoască și să respecte interesele noastre naționale. R. Moldova nu mai este o republică sovietică moldovenească, așa cum a tratat-o Dodon”, a comentat pentru DW analistul Vladislav Kulminski. 

Relansarea politicii externe după victoria Maiei Sandu

Vizitele frecvente la Moscova nu l-au ajutat prea mult pe Igor Dodon. Acesta a pierdut alegerile prezidențiale din toamnă. Victoria Maiei Sandu a fost salutată de majoritatea șefilor de state, inclusiv de Vladimir Putin, semn că politica externă a R. Moldova își revine la normal.

„Victoria Maiei Sandu a fost principalul eveniment de politică internă, care aduce mai multe oportunități pe dimensiunea externă. Este o șansă pentru R. Moldova, ca să iasă din izolare, să-și reseteze relațiile cu vecinii, să avanseze în relațiile cu UE în dezideratul stabilit în Acordul de Asociere, să reseteze și să îmbunătățească relațiile cu SUA. Cred că R. Moldova, sub conducerea Maiei Sandu, poate și trebuie să dezvolte un dialog pragmatic, constructiv, pentru rezolvarea problemelor cu alți parteneri, cum este Federația Rusă”, susține Iulian Groza.

Un alt eveniment important s-a produs la final de an, când președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat o vizită oficială la Chișinău. De asemenea, în aceste zile Maia Sandu se află într-o vizită de lucru la Kiev. Aceste vizite sunt un semnal puternic de relansare și de aprofundare a relațiilor strategice pe care le are R. Moldova cu vecinii.

„Eu sper foarte mult că președinta Maia Sandu va fi mai puțin dependentă de jucătorii externi și că ea va promova o politică externă a R. Moldova bazată pe interesul național. Sunt sigur că ea va reuși să construiască și o relație destul de pragmatică cu Federația Rusă, care este bazată pe această înțelegere a intereselor naționale. Noi deja vedem primele rezultate. A fost dezghețată relația cu cel mai important partener al nostru – România. Cu Ucraina, relațiile sunt acum în ascendență și a reapărut speranța că vor fi rezolvate anumite probleme în relațiile bilaterale. Spun aceasta pentru că R. Moldova nu poate să își permită o politică externă unilaterală”, a conchis Vladislav Kulminski.