De la Budapesta la Berlin

Steve Bannon, fostul consilier-șef al președintelui SUA, Donat Trump, a descris, la sfârșitul săptămânii trecute, fundațiile Open Society ale lui George Soros, deopotrivă ca exemplu și ca dușman. Populistul de dreapta american a vorbit, într-un interviu pentru portalul ”The Daily Beast”, despre politica europeană, anunțând că va inaugura o nouă fundație populistă de dreapta: ”Mișcarea” (”The Movement”), cu sediul la Bruxelles. Scopul ar fi o revoluție de dreapta în Uniunea Europeană, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din 2019. Un front populist menit să stopeze motorul unității europene. Modelul ar fi fundațiile Open Society ale miliardarului George Soros. Acestea însă au cu totul alte viziuni decât naționalismul lui Bannon: pluralism și o societate deschisă.

Fundațiile Soros îl contrazic pe Bannon

Fundațiile contrazic clar declarațiile lui Bannon. Un purtător de cuvânt a declarat pentru DW: ”Steve Bannon descrie în mod eronat activitatea fundațiilor Open Society. Noi nici nu finanțăm, nici nu susținem, nici nu consiliem partide politice“. Fundațiile Soros sprijină mai degrabă ”o filozofie simplă: și anume, faptul că democrațiile înfloritoare au nevoie de dezbateri deschise, care se bazează pe realități și fapte și respectă pe toată lumea“. Această idee va dăinui dincolo de populismul lui Bannon.

Fundațiile Open Society finanțează diverse organizații nonguvernamentale: în Europa de Est susțin, de pildă, rudele persoanelor persecutate aparținând minorității rome. În zonele afectate de războiul din fosta Iugoslavie, în anii 1990, au mai supraviețuit, cu ajutorul fondurilor Soros, ultimele medii independente care luptă împotriva furorii naționaliste.  

Înființarea - în țara natală a lui George Soros

Miliardarul american a înființat încă din 1984 biroul fundațiilor în orașul său natal, Budapesta. Acolo a fost deschisă, după căderea Cortinei de Fier, și Central European University, devenită rapid un centru de elită pentru tinerii democrați din Europa de Est. Atunci părea că ideile unei societăți deschise propagate de Fundațiile Soros erau într-o continuă creștere. Dar, odată cu reîntoarcerea la putere a naționalistului de dreapta, Viktor Orban, în urmă cu opt ani, Fundațiile Soros s-au confruntat cu un dușman din ce în ce mai influent. Politicianul ungar propaga, înainte de realegerea sa în acest an, idei diametral opuse celor ale lui George Soros: Orban dorește să vadă societăți ”iliberale” în Europa și să pună frână evoluțiilor liberale de pe continent, care au avut loc după căderea Cortinei de Fier. În plus, Orban dorește o alianță cu populistul american, Steve Bannon. Fundațiile Soros reprezintă dușmanul amândurora.

Represalii din partea lui Viktor Orban

Iar acest lucru își arată efectele: Budapesta a pus presiune ani de zile pe Fundațiile Soros prin tot felul de legi represive la adresa lor. În campania electorală din Ungaria, George Soros era considerat dușmanul numărul unu, defăimat pe afișe electorale în întreaga țară. La scurt timp după înființarea coaliției de la guvernare, partidul lui Viktor Orban a implementat o lege care face imposibilă desfășurarea activității Fundațiilor Open Society la Budapesta. Printre altele, fiecare angajat al fundațiilor și fiecare asociație sprijinită de acestea trebuie să-și facă publice fiecare pas al activității, chiar dacă astfel sunt afectate drepturile individuale ale celor implicați. Iar acesta este numai un exemplu. ”Condițiile legale ne-au făcut munca la Budapesta din ce în ce mai dificilă”, povestește un angajat, responsabil cu închiderea biroului din capitala Ungariei.

Se știa deja că angajații de la Budapesta se vor muta la Berlin. Acum se cunoaște și data. A fost găsit și sediul: la 31 august, birourile se vor închide la Budapesta, mutându-se din septembrie pentru un an de tranziție la Berlin, în cartierul central Potsdamer Platz. Un loc istoric: pe vremea când încă mai exista zidul Berlinului, în această zonă, între poarta Brandenburg și canalul Landwehr, era un spațiu gol imens, delimitat de zid.

Din cei 150 de angajați, 85 se vor muta ”deocamdată” la Berlin. Alții îi vor urma mai târziu. Timp de un an se vor căuta și alte birouri, care vor deveni sediul permanent. Și de la Berlin vor fi în continuare finanțate organizații care militează pentru drepturile omului în Ungaria și în alte țări din estul Europei, spune angajatul: ”Programele continuă!” 

Retragere - nu mutare

Mutarea la Berlin pare, din punct de vedere politic, o retragere: George Soros, care face parte dintr-o familie ungaro-evreiască, nu și-a prea petrecut timpul la Berlin, după căderea zidului. A venit numai la câteva prezentări de carte. Țelul său a fost de la bun început lichidarea puterii comuniste represive în Europa de Est, așa cum a vrut și mentorul academic al lui Soros, Karl Popper. Principiul societății deschise, al filosofilor londonezi de altădată, era opusul modelului comunismului sovietic ce s-a răspândit de la Moscova până în Berlinul de Est.

Sunetul libertății anilor 1990, în Berlinul odată divizat de zid și de sârmă ghimpată, a dat tonul, după căderea zidului, activității Fundațiilor Soros. Unul dintre primele mari proiecte a fost sprijinirea unui număr de 3.000 de cercetători nucleari sovietici, pentru ca aceștia să poată supraviețui și să nu ajungă pe mâinile unor forțe întunecate care doreau să construiască bomba atomică.

Războiul din Balcani a fost antiteza libertății Berlinului, un oraș care s-a lăsat cu totul în brațele iubirii și ale libertății absolute, pe ritmurile muzicii electronice. Au fost finanțate grupări în Belgrad și în Zagreb, care luptau pentru drepturile omului și care, ca pe vremuri la Berlin, și-au construit refugii în care să supraviețuiască pe timpul iernii. Când berlinezii care fumau marijuana cereau liberalizarea acesteia, Soros a finanțat cercetarea cu privire la folosirea cannabis-ului în medicina alternativă.

Colaboratorii fundațiilor Soros au acum ocazia să dovedească lumii întregi vor găsi noi forțe, odată cu retragerea la Berlin, pentru activitatea lor în Europa de Est, dominată tot mai mult de național-populiști.