1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

2016 - renașterea protecționismului

Rolf Wenkel
27 decembrie 2016

Donald Trump și populiștii din Europa - 2016 nu a fost un an bun pentru comerțul liber.

https://p.dw.com/p/2UuHM
Deutschland Hamburg ohne Freihafen
Imagine: picture-alliance/dpa/A. Heimken

În fiecare an, World Economic Forum îi întreabă pe cei 750 de experți ai săi despre riscurile cu care se confruntă economia mondială. Niciodată în cei 11 ani de când există acest studiu nu a fost peisajul riscurilor atât de extins, se spunea în ianuarie la prezentarea Global Risk Report 2016. Instabilitatea politică era considerată aproape la fel de mare ca pe vremea Războiului Rece.

Experții respectivi nici măcar nu bănuiau ce va urma în 2016: britanicii au votat pentru ieșirea țării lor din UE, americanii l-au ales președinte pe Donald Trump. Proiectul comunitar se află sub presiunea populismului în Italia, Franța și Olanda, în Germania este în ascensiune formațiunea populistă și xenofobă AfD.

Optimismul și încrederea în progres nu sunt în retragere doar în Germania și Europa, ci peste tot în lume. Câteva din evoluțiile din ultimele 12 luni: pași înapoi în ceea ce privește comerțul liber, piețele deschise și globalizarea sunt făcute vinovate pentru tot ce nu merge bine în lume, peste tot prind aripi protecționismul și naționalismul.

Izolarea economică - o strategie greșită

"Noi economiștii nu am explicat poate destul de clar că piețele libere generează mult mai multe avantaje decât pierderi", spune Jürgen Matthes, șeful departamentului de ordine economică internațională și conjunctură la Institutul Economiei Germane din Köln, în dialog cu DW. În urmă cu 10 ani, toată lumea era de acord că piețele deschise și comerțul liber sunt premise pentru bunăstare și crearea de locuri de muncă. Să nu mai fie dintr-o dată așa? "Aceste afirmații sunt în continuare adevărate", ne liniștește Rolf Langhammer, fost vicepreședinte al Institutului pentru Economie Mondială din Kiel. "Doar că în SUA s-a impus, prin domnul Trump, acest punct de vedere mercantilist conform căruia importurile ar dăuna, pentru că ar costa locuri de muncă la noi în țară."

Pe termen scurt, înlocuirea unor importuri cu producția proprie poate să aducă niște succese, declară Langhammer pentru DW, dar pe termen lung această strategie va dăuna inclusiv industriei americane, prin destabilizarea rețelelor internaționale de distribuție. "Sperăm că Trump are consilieri destul de deștepți pentru a evita această direcție."

În presa germană, titlurile economice din ultima vreme sună astfel: "Regresul comerțului mondial este un foc de avertisment"; Deutschlandfunk se întreabă "A ajuns globalizarea la finalul capacităților ei?"; alți autori scriu despre "întoarcerea protecționismului"; în "Focus" citim: "Economiștii prezic sfâșitul globalizării", iar fundația Bertelsmann dă publicității un studiu din care mass-media trag următoarea concluzie: "Teama de globalizare consolidează poziția populiștilor de dreapta".

Schimburile comerciale globale bat pasul pe loc

Datele economice fundamentale pentru anul 2016 nu sunt prea strălucite. Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și-a redus prognoza de creștere a schimburilor comerciale globale pentru acest an de la 2,8 la 1,7 procente. Nici creșterea economică mondială nu o duce mai bine, cu un avans așteptat de 2,7%, cel mai mic de la criza financiară din 2009.

Unii economiști chiar cred că vine sfârșitul globalizării. Statele ar favoriza economia internă prin subvenții directe sau indirecte, prin taxe vamale și reglementări pe piața muncii nefavorabile atragerii forței de muncă calificate din alte țări. De la debutul crizei financiare, toate țările au luat mereu măsuri de protejare a întreprinderilor proprii și de îngreunare a activității firmelor străine.

Potrivit OMC, membrii acestui for au instituit din 2008 încoace aproape 3000 de restricții comerciale, simultan cu anularea a doar 740 de astfel de prevederi restricționiste anterioare. În toate țările OMC sunt în vigoare în prezent 2238 de reguli de restricționare a comerțului. Experții deplâng faptul că această tendință nu s-a diminuat odată cu ieșirea din criza financiară, dimpotrivă tinde să se extindă.

Comerțul ține conflictele la distanță

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat la semnarea acordului de liber schimb UE-Canada (CETA): "De ambele părți ale Atlanticului, comerțul liber se confruntă cu mari provocări. Împreună cu globalizarea, acesta a contribuit major la scoaterea din foamete și sărăcie a sute de milioane de oameni. Puțini însă înțeleg această realitate. Comerțul liber și globalizarea sunt mijloace de protecție împotriva conflictelor. Încă un aspect neglijat de prea multă lume. Alternativa este reprezentată de izolare, protecționism, egoism național, cu urmări potențiale grave sub forma conflictelor violente."

Teama de globalizare ar juca un rol decisiv în ascensiunea populiștilor de dreapta, a rezultat dintr-un studiu al fundației Bertelsmann. Cei mai mulți dintre susținătorii dreptei populiste percep globalizarea drept amenințare: 78% din susținătorii AfD în Germania, 76% din cei ai Frontului Național în Franța și 69% din cei ai FPÖ în Austria.

"Globalizarea s-a schimbat", explică Rolf Langhammer de la Institutul pentru Economie Mondială din Kiel. "De la schimbul de mărfuri la cel de servicii, de la comerț la circulația liberă a capitalului. De la aceasta din urmă la migrație, adică la circulația forței de muncă. Iar schimbul de servicii și circulația lucrătorilor calificați sunt puncte nevralgice, la care numeroși cetățeni reacționează negativ.

Studiul fundației Bertelsmann mai arată că cei chestionați consideră importante teme ca războiul, mediul înconjurător, sărăcia, criza economică și terorismul. La capitolul migrație însă, aprecierile celor chestionați diferă major: cei care se tem de globalizare tind să nu fie de acord cu migrația. 54% din cei care contestă globalizarea se simt foarte înstrăinați în propria țară. Simultan, 55% din acești oameni au contact minor cu străinii. Aceste valori sunt mult mai reduse în rândul celor care privesc globalizarea drept șansă de progres.