1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Revenirea unei capitale - Turku 2011

19 ianuarie 2011

Că Turku mai există încă este aproape un miracol: cel mai vechi oraş din Finlanda a ars de 30 de ori până acum. În 2011, Turku împarte titlul de Capitala Culturală Europeană cu oraşul estonian Tallin.

https://p.dw.com/p/Qs3k
Râul Aurajoki, TurkuImagine: Turku

Capitala Culturală Europeană Turku este renumită pentru ideile sale trăznite: lupte de wrestling cu acompaniament de acordeon şi poezie pe hârtie igienică. Teatrul muzical heavy-metal se numără printre primele proiecte prezentate anul acesta în oraş. Piesa pune în scenă incendiul care a devastat oraşul în 1827 şi se potriveşte perfect cu logo-ul capitalei europene a culturii 2011. Flacăra simbolizează concurenţa oraşului cu Helsinki. În finlandeză, "a arde" se spune "palaa", cuvânt care înseamnă însă şi "revenire".

După 199 de ani, fosta capitală a provinciei suedeze Finlanda revine în calitatea de de Capitala Culturală Europeană. "Merită să veniţi aici şi să vedeţi promenada care se întinde de la catedrală până la cetate. Avem 20.000 de insuliţe, unul din cele mai mari arhipelaguri din lume", spune Saara Malila, purtător de cuvânt al comitetului organizatoric.

Turku a fost considerat dintotdeauna poarta Europei. În portul oraşului se făcea negoţ cu lemn, blănuri şi sare. Dar portul avea să se dovedească a fi nu doar un punct comercial important, ci şi unul strategic major în timpul războaielor.

Saună într-o căpăţână de usturoi

Finnland Kulturhauptstadt Turku Sauna von Jan-Erik Andersson
Sauna artistului Jan-Erik AnderssonImagine: Jenni Roth

Acum oraşul trece drept locul de naştere al multor curente alternative în artă şi cultură. În Turku a apărut literatura underground finlandeză, ideile noi au fost proiectate în localuri tematice: foste bănci, şcoli sau toalete publice dezafectate. De exemplu, "Noua farmacie" a devenit un magnet pentru turişti odată ce autorul de scenarii politişte Reijo Mäki a transformat-o în cârciuma preferată a detectivului său, Jussi Vares.

Artistul Jan-Erik Andersson trăieşte la Turku pentru că, spune el, numai aici poate da frâu liber fanteziei. La Helsinki n-ar fi primit autorizaţie de construcţie pentru casa pe care şi-a ridicat-o: fundaţia are forma unei frunze de arţar. "În plus, casa este decorată cu bucăţi metalice în formă de lopeţi, brazi şi inimi care simbolizează străvechea nostră rânduială: finlandezul care sapă la rădăcina bradului după dragoste. Mai lipseşte ceaşca de cafea. Astfel, aş fi cuprins cultura şi spiritul finlandez într-un singur decor", spune Andersson.

Anul acesta, misiunea artistului a fost de a crea o saună. Construcţia ce urmează a fi expusă în parcul oraşului este în forma de usturoi, de culoare galbenă. Andersson şi-a imaginat un alt loc pentru creaţia sa: "Am fost la Moscova şi la St. Petersburg. Am studiat îndelung cupolele în formă de ceapă ale bisericilor ruseşti şi m-am gândit că am putea aşeza usturoiul nostru pe acoperişurile clădirilor înalte şi cenuşii, ca să le înfumuseţăm puţin. Am avea şi o instalaţie de sunet..."

Cultura - o investiţie pe termen lung

Glasshouse Night by Max Gross, Turku European Capital of Culture 2011
Glasshouse Night by Max Gross, Turku 2011Imagine: Max Gross

Turku e o frumuseţe. Piaţa centrală e o bijuterie arhitectonică, un amestec sălbatic între vechi şi nou. Râul trece pe lângă Universitate (prima universitate finlandeză, Academia Regală din Turku), pe lângă cafenele şi biblioteci - un loc preferat al locuitorilor oraşului.

Înspre mare se vad însă urmele crizei economice. Cel mai mare angajator din regiune este ameninţat de faliment, iar economia oraşului este precară. În aceste împrejurări, în proiectele iniţiate în 2011 în Capitala Culturală Europeană Turku se investesc de la buget circa 18 milioane de euro. Locuitorii urbei au protestat, deşi n-au fost îndreptăţiţi s-o facă - este de părere Saara Malila:

"Estimăm că dintr-un euro vom face patru. Avem un buget de 50 de milioane de euro care va consolida economia regiunii cu 200 de milioane la sfârşitul anului. Capitala culturală Liverpool (din 2008) a încasat 900 de milioane. Dar pentru că oraşul nostru e mai mic şi nici nu suntem fani Beatles sau microbişti, 200 de milioane e o sumă realistă. Am dus multă muncă de lămurire, dar în cele din urmă mesajul nostru a ajuns la urechile politicienilor, presei şi opiniei publice: cultura este o investiţie pe termen lung. Oraşul nostru va deveni mai cunoscut, lucru care va contribui la revigorarea economică."

La cele 150 de evenimente organizate în cursul acestui an, sunt aşteptaţi circa două milioane de vizitatori.

Autori: Jenni, Roth, Claudia Ştefan
Redactor: Medana Weident