Revolta iraniană: cum poate verifica presa autenticitatea înregistrărilor transmise prin internet?

O tânără s-a prăbuşit pe asfalt şi sângerează, se pare că a fost lovită de un glonţ. Disperaţi, bărbaţii din jurul ei încearcă să o ajute, dar fata moare. Aceste scene şocante au făcut înconjurul lumii prin portalul de internet Youtube, şi au fost înregistrate probabil cu telefonul mobil al unei persoane care a participat la proteste.

Oricât de rapid s-ar răspândi imagini de acest fel, jurnaliştii se confruntă cu o serie de întrebări dificile, a subliniat publicistul german Hajo Schumacher:

"Din câte ştiu eu, nu s-a aflat până acum dacă imaginile au fost înregistrate într-adevăr la Teheran. S-a întâmplat oare, totul, în acest sfârşit de săptămână? Sau este posibil ca tragicul incident să se fi produs în cu totul alt loc?"

Partea problematică a tehnicii moderne este că înregistrările video de acest fel pot fi vizionate de oriunde prin intermediul internetului şi au un impact uriaş, fără ca autenticitatea lor să fie însă dovedită.

Redacţiile riscă să se înşele, dacă preiau astfel de imagini fără a le verifica. Au existat deja cazuri de acest fel, de pildă în timpul ciocnirilor violente din Tibet, când au circulat prin intermediul internetului fotografii cu cetăţeni neajutoraţi care sunt bătuţi de poliţişti. Ulterior, s-a dovedit însă că aceste imagini nici nu proveneau din China:

"Destul de multe ziare şi ediţii online ale publicaţiilor germane au preluat fotografiile şi le-au prezentat ca imagini ale violenţelor din Tibet. În realitate, ele proveneau însă din Nepal. Guvernul chinez ne reproşează acest lucru până astăzi"

, a explicat Mercedes Bunz, care conduce redacţia ediţiei online a cotidianului Berliner Tagesspiegel.

Ea a adăugat că trebuie verificat întâi, dacă înregistrarea video a fost încărcată pe internet de pe un calculator aflat în Iran, sau nu.

Între timp, Neda a fost identificată, dar problemele legate de "Youtube" persistă

Pe de altă parte, redacţiile online se află mereu sub presiunea timpului, prima regulă fiind rapiditatea cu care este transmisă informaţia. Pericolul ca nişte înregistrări făcute în cu totul alt context să fie publicate şi prezentate drept autentice rămâne foarte ridicat.

Ce le rămâne deci de făcut jurnaliştilor? De pildă, verificarea informaţiilor, întreprinsă în special de jurnaliştii americani, a explicat publicistul Hajo Schumacher:

"Jurnalista Anna Curry de la postul american NBC a investigat povestea tinerei Neda, printre altele, prin intermediul reţelei Twitter, întrebând sute de persoane prin telefonul mobil, dacă o cunosc pe fata ucisă."

Între timp, Neda a fost identificată, iar imaginile s-au dovedit a fi autentice, dar problemele legate de credibilitatea înregistrărilor transmise prin internet persistă.

Autori: Jörg Markensteiner / Alexandra Sora
Redactor: Vlad Drăghicescu