1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Riscuri şi soluţii

Rodica Binder24 octombrie 2007

Suntem la un pas de catastrofă? Întrebarea o suscită posibila ofensivă militară turcă în nordul Irakului împotriva militanţilor kurzi PKK şi obstinaţia Teheranului de a renunţa la programul nuclear.

https://p.dw.com/p/Bw86
O demonstraţie de protest la Istanbul împotriva PKKImagine: AP

Pe lîngă aceste teme "grave" ale politicii internaţionale, ziarele mai analizează azi intenţia Uniunii Europene de a introduce aşa numita "blue card" care să faciliteze accesul specialiştilor cu înaltă calificare pe piaţa europeană precum şi decizia Curţii Europene de Justiţie care pune capăt unui îndelungat capitol al industriei germane: concernul VW a fost scos de sub protecţia landului Saxonia Inferioară, care l-a ferit pînă acum de o eventuală preluare de către un concern străin.

“Statele Unite ar trebui să pună în mişcare mecanismele de combatere a prezenţei PKK în Irakul de nord iar Turcia ar trebui să negocieze direct cu liderii kurzi” este soluţia pe care TAGES ANZEIGER o întrevede în actualul conflict ce ameninţă să escaladeze. Şi WIESBADENER KURIER împărtăşeşte acelaşi punct de vedere. În consecinţă, premierul turc ar trebui să facă tot ce este posibil pentru a preîntîmpina pătrunderea forţelor militare turce în Irak, scrie NÜRNBERGER NACHRICHTEN nu fără a opina că în urma unei astfel de operaţiuni, ambele părţi ar fi perdante. Cît de complicată este situaţia rezultă din comentariul publicat în MÜNCHNER MERKUR: Ankara, spre deosebire de Irak, unde ţinuturile kurde se bucură de autonomie şi trec încă drept una din cele mai liniştite şi sigure regiuni ale ţării bîntuite de război, nu a găsit de cuviinţă nici pînă azi să negocieze cu kurzii, un popor fără de ţară. Pentru a nu tulbura “nordul irakian” guvernul de la Bagdad nu se încumetă deocamdată să acţioneze masiv împotriva militanţilor PKK.

Curtea Europeană de Justiţie a acţionat, suprimînd protecţia de care se bucura concernul VW, deschizînd astfel calea unor fuzionări forţate. Ceea ce i-a permis concernului Porsche să preia cîrma. Pentru activiştii sindicalişti, lucrurile sunt cît se poate de clare scrie DIE TAGESZEITUNG: interesele pieţii de capital valorează în ochii magistraţilor europeni mai mult decît cele ale salariaţilor care doresc un loc fix de muncă şi un venit sigur. Pe de-asupra, decizia Curţii Europene de Justiţie luată la Luxemburg, face o breşă adîncă în libertatea ţărilor membre ale Uniunii de a-şi structura pe cont propriu peisajul politico- economic. HANDELSBLATT dimpotrivă, salută decizia luată la Luxemburg, crezînd că VW nu va avea decît de cîştigat sub regia Porsche. TAGESSPIEGEL în schimb, se îndoieşte de succesul imediat, dar apreciază perspectivele de cooperare dintre salariaţi şi patronat, încetăţenite în firmele germane de automobile.

"După verde urmează albastru" – evident este vorba de blue card care ar putea deveni o formulă de succes după eşecul cu "green card" în Europa. Reacţiile presei la noua inţiativă europeană sunt preponderent pozitive, Europa avînd stringentă nevoie de specialişti cu înaltă calificare. Paradoxal însă, atrage atenţia DER STANDARD de la Viena, Europa are parte de imigranţi pe care nu-i doreşte şi cel puţin pînă acum, i-a respins şi pe cei de care ar avea cea mai mare trebuinţă. Soluţia logică a problemei ar implica, în viziunea cotidianului austriac, o politică europeană omogenă a imigraţiei. Aceasta şi fiindcă, notează DAILY TELEGRAPH, imigraţia necontrolată sporeşte văzînd cu ochii în Marea Britanie actualul guvern nefiind capabil să ţină sub control situaţia. Grav este că imigranţii sunt în majoritatea cazurilor din categoria celor care refuză să se integreze. Şi, colac peste pupăză, Bruxelles-ul propune un blue card care să permită altor 20 de milioane de africani şi asiatici să pătrundă în Uniunea Europeană pentru a compensa carenţa de forţe de muncă. Din fericire, conchide tabloidul citat, Marea Britanie poate uza de regimul special convenit în privinţa accesului străinilor pe piaţa internă a muncii.