România şi Bulgaria – mult prea devreme primite în Uniunea Europeană?

„Apartenenţa la Uniunea Europeană nu se obţine pe gratis” titrează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG un comentariu din care rezultă că, de cînd au fost primite în Uniunea Europeană, străduinţele României şi Bulgariei de a introduce şi impune normele statului de drept au slăbit drastic -ceea ce este încă prea puţin spus - precizează autorul articolului. Între cele două ţări şi standardele europene, distanţele continuă să rămînă kilometrice. Cît despre funcţionarea actuală a sistemelor lor politice, ea nu promite atingerea acestor standarde prin forţă sau prin voinţă proprie.

Ce-i de făcut se poate întreba cititorul ziarului german continuîndu-şi lectura şi-i este dat să afle că blocarea fondurilor, prin care Uniunea Europeană a sancţionat recent Bulgaria,măsură cu care şi România este acum ameninţată– este doar o procedură clementă. De gîndit ar trebui să le dea responsabililor de la Bruxelles şi faptul că tocmai binefacerile financiare europene ar fi cele care stimulează răspîndirea corupţiei şi intensificarea luptelor pentru împărţirea ilicită a prăzii. Soluţia pare a se impune oarecum de la sine: o închidere progresivă a robinetului financiar de la Bruxelles ar avea nu doar consecinţe politice ci s-ar solda şi cu asanarea mlaştinii corupţiei.

Tot FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG relevă într-o relatare mai amplă cauzele îngrijorării pe care le produc cele două membre ale Uniunii, responsabililor de la Bruxelles. Deşi raportul intermediar nu conţine o evaluare detailată a întregului proces de reforme din cele două ţări, şi prin urmare nici verdictul nu este unul global,(cum a relevat un purtător de cuvînt al comisiei ) totuşi un diagnostic clar este formulat în cazul României.

„Bruxelles-ul ameninţă România cu blocarea fondurilor” titrează TAGESSPIEGEL din Berlin. Articolul reţine atît declaraţiile făcute de ministrul român al justiţiei Cătălin Predoiu referitoare la „reînnoirea” codului penal şi a codului de procedură penală cît şi unele critici ale Comisiei vizînd blocarea repetată de către parlament a urmăririi penale a unor politicieni în măsura în care se opune ridicării imunităţii lor parlamentare, cazul cel mai recent oferindu-l Adrian Năstase, pe care procuratura vrea să-l acuze de corupţie.

Raportul intermediar observă NEUE ZÜRCHER ZEITUNG ajunge în linii mari la concluzii asemănătoare cu cele conţinute în documentele precedente,dar indică şi o tendinţă fundamentală de recul. Cine răsfoieşte raportul prezentat de Comisia Europeană pe 12 februarie poate avea impresia că din greşeală consultă un raport din anul 2007 sau 2008 scrie DER STANDARD explicînd şi de ce se instalează această impresie: carenţe în combaterea corupţiei la cele mai înalte nivele , un sistem juridic extrem de ineficient , deturnarea fondurilor Uniunii Europene – acestea au fost şi sunt concluziile fundamentale la care au ajuns toate analizele de pînă acum.

Pe scurt, reformele în România şi Bulgaria au bătut pasul pe loc, încă şi mai rău, în unele domenii în care în vara anului 2008 erau înregistrate mici progrese, acum pot fi constatate chiar reculuri. Ziarul austriac crede cu un ton resemnat că Bruxelles-ul nu ar dispune de răspunsuri şi cu atît mai puţin de instrumentele necesare pentru a impulsiona reformele, ajungînd la concluzia că România şi Bulgaria, aşa cum experienţele o demonstrează, au fost primite nu cu cîţiva ani ci mai degrabă cu un deceniu prea devreme în Uniunea Europeană.

WIRTSCHAFTSBLATT reţine şi impresia că „rapoartele comisiei ar oferi mai degrabă o lectură prozaică decît un ajutor în evaluarea dezvoltării celor două ţări– opinie enunţată în Parlamentul European, citată fiind euro-deputata germană Inge Grässle (din partea partidului creştin-democrat), care consideră chiar alarmantă situaţia din România şi Bulgaria.