România – locul doi în lume la violenţa în şcoli

Analiza efectuată de OMS împreună cu Asociaţia Mondială de Psihiatrie şi Asociaţia Internaţională de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului a arătat că aproape 70% din elevii români se duc la ore cu teama unei violenţe sau a unui act neprietenos din partea colegiilor de şcoală. La polul opus, şcolile cele mai sigure se află în Danemarca, Olanda şi Singapore.

Interzicerea armelor în liceu este salutară în condiţiile violentelor din Statele Unite unde adevărate masacre se întâmplă datorită utilizării armelor de foc. Astfel, cazul Columbine, din orasul Littleton din statul Colorado petrecut la 29 aprilie 1999 a traumatizat opinia publica din Statele Unite dar nu a reuşit interzicea dreptului de a deţine arme de foc. Mai mult, tot în Statele Unite în acelaşi an, pe 12 martie, un individ înarmat a deschis focul in timpul unei slujbe religioase omorând şapte persoane.Un alt caz s-a înregistrat în 2005 când un tânăr a împuşcat mai întâi pe gardianul din faţa liceului. Odată intrat in clădire, a deschis focul la întâmplare pe coridor asupra unei profesoare şi a altor cinci elevi, care au murit pe loc. Alte 15 persoane au fost rănite. In cele din urma, băiatul s-a sinucis..

Şi în România se întâmplă fapte anti-sociale în liceu, în acord cu metehnele locului sau a obiceiului. Ultimul caz s-a înregistrat acum 3 zile când o elevă în clasa a VI-a de la o şcoală din sectorul 6 al Capitalei a fost agresată de trei tinere cu patru ani mai mari ca ea pe motiv că fata ar fi încercat să îi “fure” prietenul uneia dintre agresoare. Tânăra a fost dusa în afara liceului apoi, când a încercat să se împotrivească, i-au tăiat şuviţe de păr iar una dintre cele trei a ars-o cu ţigara pe obraz, provocându-i o rană cu diametrul de aproximativ opt milimetri.

Cum comentează această faptă săvârşită cu premeditare Corina Creţu, deputată a Partidului Socialist European din Parlamentul de la Bruxelles?

„Aceste fete care practic au mutilat-o pe această tânără de 12 ani, urmau peste câtva timp să devină educatoare fiindcă ele urmau liceul pedagogic. Mi se pare incredibil să se întâmple aşa ceva şi ceea ce este mai grav este că în fiecare zi auzim fapte noi. Deci nu sunt fapte izolate. Am văzut un studiu realizat de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) în care România se află printre ţările cu rata cea mai mare de violenţa din scoli la nivel global şi nu doar la nivelul Uniunii Europene. Se pare că în România autorităţile iau cu adevărat poziţie numai dacă vine o presiune de sus (de la Comisia Europeană, n. red.) ceea ce nu este normal. Ar trebui ca această presiune socială care există acum să fie materializată indiferent de Comisia Europeană. De ceea ce se întâmplă în şcoli responsabili sunt profesorii, conducerea şcolii şi Ministerul Educaţiei. Eu sunt revoltată că se întâmplă asemenea cazuri şi nu-l aud pe preşedintele României, pe primul-ministru sau pe ministrul educaţiei ieşind cu aceste cazuri în lume şi ridicând problema degradării la care s-a ajuns.”

Cel mai des întâlnite agresiuni în şcolile din România sunt injuriile şi vulgarităţile, ameninţările, intimidările şi gesturile agresive moderate. Bătăile între elevi au un caracter ocazional, cele mai multe dintre conflicte pornind în timpul pauzelor şi se sfârşesc după ore, de regulă în afara şcolii.

Majoritatea conflictelor pornesc de la simple copilării şi au o justificare minoră. Fetele aleg agresivitatea verbală şi sunt mai uşor de provocat iar băieţii intră mai greu în conflict, dar generează incidente mai grave, culminând cu agresiuni fizice.

Profesorii au puţin de spus şi în general sunt refractari şi reţinuţi când vine vorba de un conflict între elevi.