Romii, o comunitate clasată

La rîndul nostru, şi noi, românii, am dat afară dintre noi minoritatea romilor fără a apela la un minim exerciţiu de discernămînt, ajutaţi şi de extremiştii politici de profesie, dar şi de presa lipsită în cele mai multe cazuri de reflexivitate. La fel cum am îmbrăţişat „românismul” la vrac, tot astfel am trimis la periferia societăţii cea mai numeroasă minoritate etnică din România.

Conform datelor ultimului recensămînt, avem peste o jumătate de milion de romi. Însă datele neoficiale indică o minoritate de un milion şi jumătate de cetăţeni de etnie romă. Şi atunci îmi pun următoarea întrebare: există în România măcar un reprezentant al acestei etnii care să fie primarul unei comune? După ştiinţa mea, nu există, nici măcar acolo unde populaţia de etnie romă este majoritară.

Romii sînt reprezentaţi în Parlament şi în structurile Guvernului, dar aceste demnităţi nu au fost obţinute prin vot uninominal. Ca să fiu sincer, mi-ar plăcea să stau de vorbă cu un primar de etnie romă, care să fi fost ales în această funcţie pentru că chiar este un om gospodar, educat şi cinstit. Oare să nu existe şi astfel de oameni printre romi?

În aproape douăzeci de ani, preocupările oamenilor politici pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor au fost doar unele de faţadă, aceştia încercînd doar să răspundă, formal, cerinţelor Uniunii Europene.

În aproape douăzeci de ani, au fost cheltuite 80 de milioane de euro pe programe care aveau în vedere în special integrarea socială a romilor, 65 de milioane provenind din fonduri europene, prin programe PHARE.

Guvernele României nu au cheltuit, aşadar, nici un milion de euro pe an din bani publici pentru rezolvarea numeroaselor probleme ale romilor, prima dintre acestea fiind calificarea şi încadrarea într-un loc de muncă.

Reprezentanţii romilor au afirmat deseori că cele 80 de milioane de euro, însemnînd programe de finanţare europene, au fost în cea mai mare parte irosite, întrucît aceste programe, desfăşurate pe termen scurt, nu au fost continuate de instituţiile statului, respectiv de către guvern şi primării.

În ultima perioadă, se pare că autorităţile au început să privească mai atent către comunitatea romilor. Unele primării anunţă că vor angaja experţi de etnie romă pentru a lucra la proiecte şi programe de integrare a romilor în comunităţile în care trăiesc.

În ceea ce priveşte oferta educaţională, romilor le sînt rezervate un număr de locuri în instituţiile de învăţămînt, precum şi în structuri militare, precum Poliţia sau Jandarmeria.

Cu toate aceste semnale plăpînde, rămîn la părerea că „cu o floare nu se face primăvară”, nici măcar printre florăresele din Piaţa Romană.

Autorităţile tratează şi acum cu indiferenţă o problemă extrem de serioasă, care în timp va deveni o problemă cu adevărat gravă.

Autor: George Arun

Redactor: Ovidiu Suciu