Rusia, în plină cursă a înarmării

Încă în discursul său despre starea naţiunii din urmă cu doi ani, Putin anunţa construirea unei rachete ultramoderne, care poate străpunge orice apărare şi nu poate fi oprită de nici un sistem anti-rachetă. O super-armă, la a cărei dezvoltare armata rusă a lucrat sub mare presiune. Acum munca a fost finalizată. Racheta a fost testată ieri la Pleseţk, în nordul Rusiei. Ea a parcurs 6500 de kilometri şi a căzut în Kamciatka, aşa cum era prevăzut.

Întrebarea este acum pe cine vrea Rusia să ameninţe cu această armă, de cine vrea să se apere? De Nato, de China, căreia îi vinde totuşi armament în stil mare, de Iran, la a cărui înarmare contribuie, de Siria? Duşmanul, în opinia lui Putin despre lume, pare să fie peste tot. Vor urma şi alte teste, cu rachete de rază scurtă şi medie, a anunţat Serghei Ivanov, fost ministru al apărării şi posibil succesor al lui Putin în fruntea Rusiei.

Rusia se reînarmează, un fapt mai mult decât regretabil. Dar această situaţie a fost planificată de ruşi cu mult înainte ca americanii să-şi anunţe intenţia de a instala elemente ale scutului anti-rachetă în Polonia şi Cehia. Acum Moscova susţine că înarmarea sa se datorează gesturilor Washingtonului, o afirmaţie nesinceră însă. Dacă considerăm declaraţia recentă a lui Putin, potrivit căreia scutul american anti-rachetă transformă Europa într-un butoi cu pulbere, atunci credibilitatea politicii externe a preşedintelui rus trebuie pusă la îndoială.

Până acum el a dat impresia, în pofida anumitor schimbări de ton, că se află pe un curs de relaxare a relaţiilor cu americanii. Total fals. Se pare că intenţia lui Putin este de a pune capăt politicii de dezarmare, iniţiată de predecesorii săi mai recenţi. Şeful de la Kremlin a ordonat modernizarea tehnicii militare şi a ameninţat cu retragerea ţării din tratatele de dezarmare, elaborate cu marea contribuţie a fostului preşedinte, Mihail Gorbaciov.

Vladimir Putin dovedeşte lipsă de toleranţă nu doar în politica internă, ci şi în cea externă, care este marcată tot mai mult de poziţii de forţă, în loc de compromisuri , şi de încercarea de a diviza ţările Uniunii Europene, de a le întoarce una împotriva alteia. Preşedintelui portughez, care s-a aflat ieri la Kremlin, Putin i-a spus că speră că relaţiile ruso-europene se vor îmbunătăţi în a doua jumătate a anului, în timpul preşedinţiei portugheze a Uniunii. O săgeată aruncată deci în direcţia actualei preşedinţii germane, reprezentată de cancelarul Angela Merkel.

În ultimele sale luni ca şef al statului rus, Putin are deci grijă ca nimeni din Occident să nu îl regrete după plecarea sa de la Kremlin.