Rusia, gazul şi dependenţa Europei

După dejunul de lucru cu preşedintele României, Traian Băsescu, şi cu premierul român, Emil Boc, preşedintele Comisiei Europene, Jose Mannuel Durrao Barroso, a declarat luni că "România joacă un rol crucial" în regiunea în care se află. Concomitent, Barroso, care a dezbătut chestiunea fondurilor europene cu oficialii români, s-a referit din nou şi la criza gazelor. Deşi se întrevede rezolvarea ei, în cursul după-amiezii de luni s-au întâlnit din nou, la Bruxelles, miniştrii europeni ai energiei, spre a analiza în special pernicioasa dependenţă a Europei de livrările energetice ruseşti.

Litigiul gazelor şi în special blocarea tranzitului lor nu va rămâne fără urmări, a subliniat premierul ceh Topolanek, liderul în exerciţiu al Uniunii Europene. „Nu vreau să mă amestec în problemele ruso-ucrainene. Dar e clar că şi UE va continua să fie preocupată de rezolvarea acestui conflict. Vom aborda această chestiune cu miniştrii europeni ai energiei astfel încât asemenea situaţii să nu se mai repete”, a spus Topolanek.

La întâlnirea de la Bruxelles şi-au anunţat participarea atât şeful Gazprom, Miller, cât şi vicepremierul rus Secin. In discuţie este, între altele, identificarea unor rute alternative, astfel încât Europa să nu rămân neaprovizionată cu energie. Însuşi premierul rus Putin a pus pe afiş diverse propuneri de construcţie a unor noi conducte de gaze. „Actuala criză arată că ne trebuie căi alternative spre a aproviziona Europa cu gaze”, a declarat Putin, adăugând textual, că speră „în contribuţia conducerii cehe a UE la realizarea unor proiecte precum conducta din Marea Baltică sau cea din sud, de la Marea Neagră”.

Nu e întâmplător că Putin a invocat tocmai conducerea cehă a Comunităţii. Fiindcă Praga se află în tabăra criticilor europeni ai Rusiei. La rândul lor, Polonia şi republicile baltice sunt acele ţări, care au condamnat în repetate rânduri, în termeni vehemenţi, ceea ce au estimat a fi tentativa marginalizării lor prin intermediul conductei din Marea Baltică, un gazoduct care ocoleşte cele 4 state ex-comuniste.

Şi Suedia a ridicat obiecţii împotriva acestei conducte şi-anume din raţiuni ecologice. Pe acestea Rusia le-a luat în seamă, promiţând să acorde mediului ambiant o atenţie specială.

În spatele proiectului Baltic se găsesc două concerne germane şi unul olandez, alături de monopolistul de stat al Rusiei, Gazprom, care deţine majoritatea acţiunilor. La şefia consiliului de administraţie al acestui Consorţiu al gazoductului baltic a fost plasat fostul cancelar german Gerhard Schroeder, prietenul personal al lui Vladimir Putin. Recent, Schroeder a făcut din nou, la Sankt Petersburg, reclamă în favoarea acestui proiect.

In mod vădit, UE e mai degrabă interesată să depisteze căi alternative de aprovizionare, care să-i reducă dependenţa de Rusia în loc să i-o potenţeze. Dar, pe moment, proiectele Moscovei par să dispună de atuuri mai puternice decât cele europene.