1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

A început campania electorală în Republica Moldova

25 ianuarie 2019

Republica Moldova intră de vineri oficial în campanie electorală, iar pe 24 februarie cetățenii vor trebui să-și aleagă deputații.

https://p.dw.com/p/3CAUV
Symbolbild Wahlen Moldawien November 2014
Imagine: Daniel Mihailescu/AFP/Getty Images

Partidele din Republica Moldova își încep oficial bătălia pentru alegerile parlamentare. Lupta principală se va da între Partidul Democrat din Moldova (PDM) aflat la guvernare, Partidul Socialiștilor și blocul electoral „ACUM”, constituit din partidele de opoziție extraparlamentare – Partidul „Demnitate și Adevăr” și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Cu toate că majoritatea sondajelor arată că socialiștii ar fi cei care ar câștiga alegerile din 24 februarie, analiștii de la Chișinău susțin că democrații sunt cei care vor profita din plin, inclusiv datorită trecerii la sistemul de vot mixt. Pe de altă parte, după ce partidele din blocul „ACUM” au criticat și au organizat proteste masive contra actualei guvernări, aceștia trebuie să demonstreze că au suficientă forță să preia puterea și să soluționeze problemele țării.

Lupta dintre David și Goliat

Alegerile parlamentare din noiembrie 2014 au fost de cotitură pentru clasa politică de la Chișinău. După ce pe parcursul a mai multor ani partidele declarate pro-europene au promis cetățenilor un trai mai bun și integrare în UE, s-a adeverit că aceasta a fost doar un paravan pentru acoperirea unor scheme de corupție și de spălări de bani prin sistemul bancar. 

Deși majoritatea relativă de voturi – 20,51% a obținut-o Partidul Socialiștilor, s-ar fi crezut că și după acele alegeri R. Moldova va fi condusă de o alianță dintre Partidul Liberal Democrat (PLDM), Liberal (PL) și PDM. Dar, în următorii ani, criza din sistemul politic și disensiunile dintre aceste partide a dus la un alt scenariu. Partidul Democrat, condus de controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, a reușit să preia puterea atât în Parlament, cât și în guvern. Profitând de căderea PLDM, după arestarea liderului Vlad Filat, dar și de vulnerabilitățile altor partide, democrații au reușit să își mărească numărul deputaților de la 19 la 42, iar ulterior să formeze și un guvern, care să fie condus doar de democrați. Astfel, datorită controlulului puterii, dar și mai multor surse mass-media, PDM este unul din principalii actori politici care poate să rămână la guvernare.

La polul opus, odată cu descoperirea furtului din sistemul bancar, în R. Moldova au apărut noi forțe politice, care pe parcursul acestor ani au criticat dur și au pus presiune pe actuala guvernare, convingând cetățenii că ei sunt clasa ce poate aduce schimbarea. După pierderea alegerilor prezidențiale din 2016 și a invalidării mandatului la funcția de primar al Chișinăului, liderii acestor forțe de opoziție, Maia Sandu și Andrei Năstase, au decis să își unească forțele într-un bloc electoral - „ACUM”. Lipsite de avantajul de a fi la guvernare, dar cu suportul unei părți a cetățenilor, forțele de opoziție își propun să demonstreze că au suficientă maturitate pentru a schimba clasa politică de la Chișinău.

De asemenea, din cauza dezamăgirii cetățenilor, în ultimii ani a crescut semnificativ numărul susținătorilor partidelor de stânga, iar majoritatea sondajelor arată că aceste alegeri vor fi câștigate de Partidul Socialiștilor. Din această cauză, socialiștii intră liniștiți în alegeri și cu ajutorul „din umbră” a președintelui Igor Dodon vor încerca să obțină o majoritate și să preia guvernarea. Cu toate acestea, mai mulți analiști au declarat că socialiștii s-ar afla sub controlul democraților, iar blocul „ACUM” va trebui să lupte pe mai multe fronturi pentru a-l învinge în lupta dintre David și Goliat.

Igor Volnițchi, analist politic de la Chișinău, este convins că lupta pentru viitoarea guvernare se va da între aceste partide, iar scenariile de după alegeri vor depinde mult de mobilizarea cetățenilor. 

Igor Volnițchi
Igor VolnițchiImagine: DW/S. Ciochina

„Pe moment este greu de spus cine din aceste forțe are prima șansă. Probabil mai corect ar fi să spunem că toate au șanse egale, pentru că, în timp ce socialiștii, ceea ce reprezintă stânga politică și blocul „ACUM”, care reprezintă dreapta, sunt foarte bine ancorați în preferințele alegătorilor, cei care sunt la putere acum vin și compensează probabil acest decalaj dintre forțe prin cele patru resurse pe care le au la dispoziție – administrativă, mediatică, umană și financiară. Astfel, cei de la putere vor încerca să atragă mai mulți alegători, care fac acum parte din tabăra indecișilor. Șansele celor din blocul „ACUM” depind foarte mult de modul în care ei vor reuși să mobilizeze electoratul de dreapta. Astfel, dacă acest electorat se va mobiliza, cum a fost în cadrul alegerilor din 2009, 2010 sau 2014, șansele blocului de opoziție de a prelua puterea vor fi foarte mari. Dacă acest fapt nu se va întâmpla, atunci în câștig va fi stânga socialistă, deoarece electoratul acestora este mult mai disciplinat. Vedem tot la ultimele alegeri că, cu cât mai puțini alegători de dreapta participă la alegeri, cu atât crește ponderea în procente a alegătorilor de stânga”, a declarat pentru DW analistul.

Patru buletine de vot

Spre deosebire de ultimele alegeri parlamentare, din cauza schimbării sistemului electoral din cel clasic în unul mixt, care a fost criticat de partenerii externi, cetățenii vor trebui să aleagă în baza a două buletine de vot. Un buletin care va include lista candidaților propuși de partid sau blocurile electorale și un buletin care va include candidații propuși pe circumscripțiile uninominale. Este de remarcat că șansele candidaților de a ajunge în Parlament se măresc, deoarece ei pot câștiga sau pe liste de partid sau în circumscripție, iar alegerile vor avea doar un singur tur de scrutin.

Totodată, pe lângă aceste două buletine, la inițiativa PDM va fi organizat și un referendum consultativ. Astfel, în cadrul acestuia cetățenilor li se vor propune încă două buletine cu două întrebări. Prima – „Sunteți pentru reducerea numărului deputaţilor din Parlament de la 101 la 61?” și cea de-a doua – „Sunteţi pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile sale?”.

Vlad Kulminski, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, consideră că sistemul de vot mixt ar avantaja doar partidul de guvernământ, iar referendumul este doar un instrument de a induce alegătorul în eroare.

 Vlad Kulminski
Vlad KulminskiImagine: DW/S.Ciochina

„Sistemul mixt favorizează Partidul Democrat deoarece acesta controlează aproape 90% din Primării, adică 27 din cele 32 de raioane, astfel, toate resursele locale sunt concentrate în mâinile lor, iar candidații lor locali, care sunt reprezentanți ai autorităților locale, sunt persoane cunoscute la nivel regional și au mai multe șanse. Dacă ar fi fost păstrat votul doar pe liste de partid, atunci PDM nu ar fi avut nici o șansă să câștige, iar pierderea puterii ar fi însemnat pierderea oricăror pârghii și probabil multe consecințe nefaste, atât la nivel personal, cât și profesional. Totodată, acest sistem mixt îi avantajează și pe socialiști, care au și ei oameni mulți la nivel local și îi dezavantajează pe cei din opoziție. De asemenea, dacă avem exemplele alegerilor din Georgia, Ucraina sau Federația Rusă, unde circa 65-70% din candidații care au câștigat alegerile în circumscripțiile uninominale s-au alăturat ulterior partidului de guvernământ. Dacă e să vorbim de referendum, atunci pot să spun că această idee este una foarte populară în R. Moldova. Totuși, primul scop al acestui referendum al democraților a fost să monopolizeze această idee și să ridice numărul susținătorilor democraților. Dar, cel mai important este că, acum, când cineva va veni la secția de votare va primi patru buletine de vot. Este o situație de confuzie creată special pentru a dizolva votul de protest al cetățenilor”, a menționat pentru DW expertul.

Deputați din diaspora și din Transnistria

O altă noutate în aceste alegeri este că în viitorul Parlament vor fi prezenți trei deputați din partea diasporei pe circumscripțiile din est (Federația Rusă), vest (UE) și de peste ocean (SUA și Canada). Totodată, după mai multe insistențe din partea partidelor de opoziție și a cetățenilor stabiliți peste hotare, Comisia Electorală Centrală a decis să mărească numărul secțiilor de votare din străinătate, dar și a buletinelor de vot. De asemenea, în viitorul Parlament vor fi și doi deputați din regiunea transnistreană, iar autoritățile susțin că acesta ar fi un pas spre reîntregirea țării.

Rosian Vasiloi, expert în domeniul securității la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, consideră că deputații din Transnistria nu vor fi reprezentativi, deoarece autoritățile de la Chișinău nu controlează regiunea.

Rosian Vasiloi
Rosian Vasiloi Imagine: DW/S. Ciochina

„Nu este deocamdată clar ce mesaj va fi promovat în campania electorală de cei care vor să vină în Parlament din partea regiunii transnistrene. Cum aceștia își vor promova poziția pentru cetățenii noștri din stânga Nistrului? Ei vor avea acces la așa-zisele mass-media transnistrene? El va avea posibilitatea să traverseze așa-zisa frontieră dintre cele două maluri cu materiale promoționale? Nu, nu va putea. Astfel, eu cred că o să câștige cel pe care își dorește guvernarea să vină, pentru a face parte din acel joc murdar legat de schimbarea sistemului electoral. Noi vorbim despre un număr de 280-300 de mii de cetățeni, iar o altă întrebare e de ce s-au dat doar două mandate. Totodată, în cadrul ultimei întâlniri a lui Dodon cu liderul separatist Krasnoselskii a fost discutat și subiectul alegerilor. Astfel, sunt convins că, pe 24 februarie, cetățenii din regiune vor fi lăsați să participe la alegeri, ba mai mult, vor fi create toate condițiile, cum ar fi oferirea de transport gratuit sau cu achitarea unor alegători pentru participare la alegeri. Astfel, acești doi reprezentanți din Transnistria, la fel ca și cei din Găgăuzia, vor face parte din acea formulă care este promovată de partidul de guvernare”, a conchis analistul.

Simion Ciochină
Simion Ciochină Simion Ciochină este un jurnalist născut în Republica Moldova. Este corespondent DW din 2015.