1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Gaze la „preț frățesc” de 237$, cu reducere

10 septembrie 2019

De mai bine de o lună, președintele Igor Dodon sperie moldovenii că ar putea rămâne fără gaze de la 1 ianuarie din cauza Ucrainei. Soluțiile salvatoare – el, mărinimia Rusiei și Vladimir Putin.

https://p.dw.com/p/3PMUE
Vladimir Putin, Igor Dodon
Imagine: Imago/Zumapress/A. Druzhinin

Rusia („Gazprom”) și Ucraina („Naftogaz”) nu au ajuns deocamdată la o înțelegere privind tranzitul gazelor rusești prin Ucraina și, din această cauză, moldovenii, dependenți energetic de Rusia, ar putea rămâne fără gaze de la 1 ianuarie 2020, chiar dacă va exista un acord între „MoldovaGaz” și „Gazprom”, girat de Putin și Dodon.

Președintele Dodon s-a oferit să soluționeze problema gazelor în locul Guvernului, invocând relațiile bune pe care le are personal cu Vladimir Putin și își exploatează acum mediatic imaginea de salvator într-o situație de panică pe care el singur o generează.

A personalizat relația cu Rusia: „Fără mine nu veți rezolva problema gazelor!”

Igor Dodon a lansat primele semnale alarmiste la 25 iulie 2019, la „RTR-Moldova”: „Dacă va fi tranzit (prin Ucraina – n.n. ), va trebui să ne înțelegem referitor la prețuri și condiții - dacă nu va fi, vom avea o problemă foarte mare”. Apoi, președintele a spus, referindu-se la guvernul condus de Maia Sandu: „Fără mine, ei (Guvernul – n.n.) nu vor rezolva problema privind gazul, deoarece trebuie să te înțelegi cu rușii. Despre tarif trebuie să vorbesc personal cu Putin, e o chestiune politică”, spunea Dodon în iulie 2019.

La 2 septembrie, în ajunul vizitei la Bruxelles, Igor Dodon a fost, pentru o zi, la Moscova și s-a întâlnit cu reprezentantul special al președintelui Federației Ruse pentru dezvoltarea relațiilor comercial-economice cu Republica Moldova, Dmitri Kozak (autorul eșuatului Memorandum de federalizare a Moldovei) și cu președintele Consiliului de Administrare al „Gazprom”, Alexey Miller.

În zilele de 4 și 5 septembrie, președintele Dodon s-a aflat la Bruxelles unde, pe de o parte, la întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat asupra confirmării internaționale a statutului de neutralitate al Moldovei, iar la întrevederea avută cu vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič, a vorbit despre pericolul ca Moldova să rămână fără gaze și despre soluțiile posibile.

Soluția discutată de Dodon la Bruxelles constă în pomparea gazelor rusești spre Moldova prin „revers”, ocolind Ucraina, cu utilizarea rețelelor magistrale de gaze ale Turciei, Bulgariei și României. Numai că, pentru aceasta, Bulgaria ar urma să mai construiască vreo 11 kilometri de gazoduct, iar Moldova să suporte niște cheltuieli tehnice uriașe.

Așa că această soluție a rămas doar la nivel de retorică (la modul practic și tehnic, nimeni nu se agită să schimbe direcția gazelor) – o posibilă soluție văzută de cel care s-a angajat să-i salveze pe moldoveni de crivățul iernii, utilizată la împachetarea sperietorii despre rămânerea Moldovei fără gaze în pragul iernii. După vizita la Bruxelles, Igor Dodon s-a întors, pe 7 septembrie, la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin. Președintele moldovean i-a comunicat lui Putin ce a discutat cu oficialii UE și despre ceea ce urmează să facă în timpul apropiat la ONU.

Întors de la Bruxelles și de la Moscova, Igor Dodon a continuat să le vorbească moldovenilor despre „politică externă echilibrată” și despre pericolul închiderii robinetului de gaze de la 1 ianuarie 2020 și despre eforturile depuse de el, împreună cu Putin, pentru identificarea unei soluții. La conferința de presă de luni, 9 septembrie, Igor Dodon a anunțat că a găsit, la Moscova, o posibilitate de reducere chiar a prețului gazelor cu 10%-15% de la 1 octombrie 2019 – gest care ar permite, spune el, ca anul acesta prețul pentru consumatori să nu fie majorat.

Se crede ultimul „salvator al moldovenilor”: „Eu pot să mă dau la o parte!”

Tot luni seara, Igor Dodon a participat la o „ediție specială” la un post de televiziune aservit socialiștilor la care, de asemenea, a invocat pericolul sistării livrărilor de gaze, numai că deja vorbea ca și cum problema ar fi soluționată... și că ar fi soluționat-o el: „Eu am certitudinea, la ziua de azi, că tranzit prin Ucraina va fi. Reieșind din discuțiile mele cu rușii și cu europenii – cu ucrainenii nu am discutat - cel mai probabil tranzit prin Ucraina va fi. Probabilitatea este foarte mare. Nu vom permite ca moldovenii să înghețe la iarnă”, a asigurat Dodon și a continuat: „Sunt nevoit să mă ocup de aceste probleme... Am văzut că unii mă critică, se întreabă ce treabă am eu cu asta - ex-premieri, miniștri… Eu pot să mă dau la o parte! Politic, mă pot da la o parte și să cer guvernului Maiei Sandu să se descurce. Dar eu am promis că voi încerca să soluționez această problemă”, a spus Dodon.

Ucraina respinge oferta „Gazprom” și îl dezarmează pe Dodon

Marți, Gazprom a anunțat că este gata să ofere o reducere de 25% la gazele rusești furnizate Ucrainei, pentru a putea continua tranzitul prin această țară spre Europa, inclusiv spre Moldova. Declarația a fost făcută de către Alexey Miller, după o întrevedere cu Putin. „Problema contractului de tranzit este esențială și, totuși, întrebarea prioritară este dacă Ucraina va cumpăra gaz rusesc în baza unui contract direct”, a menționat șeful „Gazprom”.

A urmat o reacție a „Naftogaz” din Ucraina: ”Noi am parcurs deja acea cale - când interesele statului au fost schimbate pe reduceri și promisiuni bizare. Acum cinci ani, noi ne-am demonstrat nouă, Europei și Rusiei că putem să asigurăm țara cu gaze fără „Gazprom”, fără politică și chiar să economisim”.

Mai mult, „Naftogaz” a criticat înțelegerea Putin-Dodon în privința gazelor și a „desenat” o schemă simplă în baza căreia Moldova ar putea beneficia de gaze mult mai ieftine decât cumpără acum din Rusia și fără a se închina în fața Kremlinului: „Matematica simplă spune că, dacă Moldova acum ar cumpăra gaze din Slovacia şi le-ar transporta prin Ucraina, preţul la intrare ar fi de aproximativ 190 de dolari mia de metri cubi – față de „preţul frăţesc, oferit cu reducere” de „Gazprom” de 237 de dolari”.

A explicat această matematică şeful companiei „Operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina”, Serghei Makogon: „Dacă din preţul oferit de „Gazprom” este scos transportul până în Slovacia şi înapoi, atunci preţul gazelor ruseşti în Moldova ar trebui să fie acum de aproximativ 110-120 de dolari, adică de două ori mai mic decât preţul actual” impus moldovenilor de „Gazprom” ”.

Dodon, la tribuna ONU. Va cere retragerea trupelor ruse din Transnistria?

Ex-premierul Ion Sturza a criticat-o recent pe Maia Sandu pentru faptul că l-ar fi mandatat pe Dodon în materie de politică externă. Potrivit lui, asocierea cu blocul pro-european ACUM l-a făcut pe Dodon mai agreabil în plan extern. „Dodon a preluat plenar, în ultima vreme, inițiativa – el se preocupă de justiție, are grijă de echilibrul social, este avocatul mediului de afaceri, întoarce aeroportul, face politică externă echidistantă și în interesul statului național, neutru și independent”, a menționat Sturza.

La sfârșitul lunii septembrie, Igor Dodon va efectua o vizită de lucru în SUA, unde va participa și va susține un discurs la cea de-a 74-a Adunare Generală a ONU. Subiectul a fost discutat în cadrul unei întrevederi a șefului statului cu ambasadorul SUA în Republica Moldova, Dereck J. Hogan.

Până acum, premieri și miniștri de Externe ai Republicii Moldova au cerut în repetate rânduri, de la tribuna ONU, retragerea trupelor rusești din Moldova. Cel puțin la conferința de presă de luni, Dodon a spus că el are mesaje identice atât la Moscova, cât și la Bruxelles și Washington: „Moldova este un stat neutru, pe teritoriul căruia nu trebuie să fie trupe străine”, a spus luni Igor Dodon. Totuși, pe parcursul mandatului său de președinte, el nu o dată a salutat prezența militarilor ruși la Nistru și chiar, în 2017, își exprimase intenția de a le oferi distincții de stat ale Republicii Moldova. A fost blocat însă de reacția societății.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.