1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Scenariul alegerilor din Chișinău ar putea fi replicat

27 iunie 2018

Interviu cu Polina Panainte, Secretarul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte din Chișinău, despre starea democrației și a justiției din Republica Moldova, la 4 ani de la semnarea Acordului de Asociere cu UE.

https://p.dw.com/p/30O7O
Polina Panainte, Secretarul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte
Polina Panainte, Secretarul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și CorecteImagine: DW/S. Ciochina

Pe 27 iunie 2014, Republica Moldova semnează unul din cele mai importante documente din istoria sa – Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Însă, la scurt timp, mica țară din estul Europei se transformă din „istoria de succes” a UE în „elevul restant”. Mai mult decât atât, ultimele evenimente de la Chișinău demonstrează că democrația se diminuează, iar Acordul de Asociere rămâne doar un document cu care actualei guvernări îi place să se laude. Invalidarea mandatului lui Andrei Năstase, primarul ales recent de cetățeni, este un exemplu recent al imixtiunii politicului în procesele democratice, iar reformele în justiție, care sunt insistent cerute de partenerii internaționali, rămân doar pe hârtie. Deutsche Welle a realizat un interviu cu Polina Panainte, Secretarul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, despre protestele care au loc în aceste zile la Chișinău, dar și despre posibilele consecințe ale invalidării  alegerilor, în relația cu partenerii externi.

 

DW: Suntem la patru ani de la semnarea Acordului de Asociere cu UE. Care este totuși starea democrației în Republica Moldova, știind că UE a investit foarte mulți bani în reformele din justiție, dar care se pare că nu au schimbat prea mult lucrurile?

Polina Panainte: Dacă vorbim despre starea democrației, atunci ar trebui să ne referim la diferiți indicatori. Acestea se măsoară prin libertatea presei, a alegerilor, prin sărăcie etc. Astfel, urmărind evoluțiile din ultimii patru ani, putem spune că noi vedem un regres al democrației. Mai multe organizații internaționale, atunci când efectuează diferite măsurători, plasează R. Moldova tot mai jos. Inclusiv ce ține de libertatea presei, indicele corupției, transparență, iar acum vedem și situația din sistemul electoral. Aceasta din urmă a fost pentru noi o surpriză, fiindcă noi simțeam că lucrurile nu merg prea bine, că undeva nu este suficientă dorință politică pentru a implementa reformele promovate în cadrul Acordului de Asociere, dar nu conștientizam că lucrurile stau atât de prost. Dar, uite că anularea voturilor a 240 de mii de cetățeni este un indicator direct al unei democrații erodate.

DW: Avem foarte multe legi adoptate, guvernarea se laudă că le implementează, că discută fructuos cu partenerii europeni, dar pe de altă parte, se implică direct în procesele democratice. Ce arată totuşi invalidarea mandatului lui Andrei Năstase în raport cu justiția?

P.P.: Unul dintre pilonii principali ai Acordului de Asociere a fost asistența pentru reformarea justiției. Au fost așteptări foarte mari și se părea că există deschidere și la nivel politic, ca aceste reforme să aibă loc. Au fost setate mai multe obiective ambițioase, dar vedem că în 2017 Comisia Europeană a zis că nu mai acordă ultima tranșă pentru reforma justiției, pentru că nu s-a reușit să se îndeplinească condițiile, care au fost agreate cu UE. Erau deja trei ani de la semnarea Acordului și șase ani de la semnarea strategiei de reformare a justiției, deci, respectiv, trebuiau să se vadă rezultate concrete. Acestea nu s-au văzut, iar reforma a eșuat din cauză că obiectivele nu au fost setate cu sinceritate. Deci, putem vorbi de un pragmatism materialist al guvernării noastre, care se declară pro-europeană, fiindcă este avantajos, dar nu au fost pregătiți să își asume și rolul de a implementa aceste reforme.

Ceea ce s-a întâmplat în cazul alegerilor locale din municipiul Chișinău este cea mai dură lovitură dată democrației R. Moldova de când existăm ca stat. Este o situație fără precedent, atunci când votul cetățenilor este pur și simplu anulat, pe motive minore. Nimeni nu s-a așteptat ca cea mai înaltă instanță, Curtea Supremă de Justiție, să fie de acord cu invalidarea alegerilor, în baza unor apeluri făcute pe Facebook ca oamenii să iasă la alegeri.

DW: Care este totuși veriga slabă? Unde se produce acest scurt circuit? În justiție? Sau totuși asistăm la implicarea politicului și la presiunile pe care le face?

P.P.: Toate sondajele efectuate arată că cetățenii nu au încredere în justiție și totdeauna a planat această senzație că politicul controlează justiția. Uite că invalidarea alegerilor locale confirmă această poziție a cetățenilor. Pe de altă parte, atunci când discuți cu cei din sistemul judiciar, ei spun că „nu suntem toți așa” și că există o gașcă de judecători care pot fi ușor influențați politic. Astfel, anumite partide politice fac uz și fac ca anumite dosare sensibile să ajungă anume la acești judecători, care ar promova decizii avantajoase. Nu știu dacă putem să generalizăm, dar faptul că în trei instanțe diferite s-a luat aceeași decizie de invalidare, indică faptul că există o solidaritate în gașca judecătorilor sau a magistraților.

În calitate de secretar al Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, unific vocea societății civile, care s-a expus în aceste zile, conform căreia justiția este controlată politic. Deci, tot ce s-a întâmplat până acum, culminând cu invalidarea alegerilor recente, indică faptul că avem această situație. Rapoartele Comisiei Europene privind implementarea Acordului de Asociere au spus același lucru, că UE este îngrijorată de faptul că R. Moldova are o justiție selectivă.

DW: Ce consecințe va avea decizia de invalidare a mandatului pentru Chișinău în relația cu UE?

P.P.: Eu cred că UE are o poziție tranșantă vis-a-vis de invalidarea alegerilor locale. Am văzut și apelul Ambasadorului UE la Chișinău, precum și declarațiile deputaților europeni, care sunt îngrijorați de această situație. Luând în considerare că au existat anumite precedente când au fost blocate tranșe de finanțare din cauză că Guvernul nu a reușit să îndeplinească anumite condiții, tind să cred că în continuare vor fi aplicate sancțiuni. Noi, ca societate civilă, am făcut apel la instituțiile europene și la partenerii de dezvoltare să fac uz de toate mijloacele legale pentru a pune presiuni pe autorități să mențină statul de drept. Desigur, pentru cetățeni aceasta nu este cel mai plăcut lucru, atunci când asistența financiară va fi redusă, dar înțelegem că numai acesta este biciul pe care îl are UE.

DW: Degradarea justiției și controlul politic sunt procese ciclice despre care vorbim de la independență încoace, iar situația nu s-a schimbat pe parcursul mai multor ani. Cum pot fi schimbate lucrurile, astfel ca cetățenii să simtă schimbările?

P.P.: Teoretic și conform Constituției într-adevăr justiția trebuie să fie independentă și nimeni nu trebuie să interfereze cu actul justiției. Dar de la teorie la practică este o cale lungă. Care ar fi soluția de ieșire din acest cerc vicios? Eu mă bucur că ne-a rămas încă dreptul la protest și la exprimare liberă, iar acest drept să nu fie în continuare îngrădit și cetățenii să aibă posibilitatea să se manifeste împotriva ilegalităților admise de autorități. Voința politică va apărea atunci când se va produce schimbarea puterii. Asta înseamnă că trebuie să așteptăm alegerile din acest an, iar dacă se va asigura un proces legal, liber și corect, atunci la putere vor veni alți oameni, care eventual vor schimba situația.

DW: Ce precedent poate avea acest caz de invalidare a mandatului primarului de Chișinău pentru alegerile parlamentare din toamna acestui an?

P.P.: În 2018 vom avea alegeri în baza unui nou sistem electoral, cel mixt. Astfel, 51 de deputați vor fi aleși în baza circumscripțiilor uninominale, iar locuitorii din diferite regiuni ale țării își vor putea alege deputatul lor. Suntem îngrijorați de faptul că scenariul aplicat în cadrul alegerilor locale din Chișinău ar putea fi replicat. Doar că efectul politic va fi mult mai mare în cazul în care se va apela la asemenea scheme. Deci, dacă în cadrul circumscripțiilor vor fi aleși deputați care nu sunt convenabili anumitor forțe politice, s-ar putea întâmpla ca în aceste circumscripții alegerile să fie anulate. Mai mult decât atât, conform Codului Electoral, ei pot să anuleze alegerile în circumscripții uninominale și post-factum. Astfel, dacă ajung unii deputați în Parlament și nu se poate crea o majoritate parlamentară sau le mai trebuie pentru aceasta câțiva deputați, se va uita în care circumscripții se pot anula alegerile și excludem un candidat, astfel ca în legislativ să ajungă un deputat convenabil forțelor politice majoritare.

Este important să iasă cât mai multă lume la vot, dar și candidații electorali să fie foarte atenți la ce apeluri fac, ce bani folosesc în campanii, deoarece dacă lasă o ferestruică de care ei se pot atinge, atunci vedem care ar putea fi consecințele. De exemplu, conform Codului Electoral, încălcarea comisă de Andrei Năstase se pedepsește doar cu o amendă, numai că în acest caz a fost aplicată o pedeapsă maximă, care nici nu este prevăzută în legislație.

Simion Ciochină
Simion Ciochină Simion Ciochină este un jurnalist născut în Republica Moldova. Este corespondent DW din 2015.