Schengen se extinde

Pînă azi au fost 15 state europene care au aderat la acordul de la Schengen. Din 21 decembrie numărul lor creşte. Fiindcă începînd cu această zi se vor bucura de renunţarea la controale frontaliere şi polonezii, ungurii, slovacii, slovenii, estonii, letonii, lituanienii şi maltezii.

Turiştii americani şi niponi nu-şi cred ochilor cînd se văd în Europa şi constată prin cîte graniţe au trecut fără să fie nevoiţi să-şi arate paşapoartele. Europenii consideră că această minunată stare de lucruri ar fi unică în lume.

Şi preşedintele comisiei europene, Jose Manuel Durrao Barroso, e de-a dreptul euforic. Potrivit lui „începînd cu data de 21 decembrie, vom trăi şi ne vom mişca liber” pe teritoriile unui grup de 24 de ţări, deci „pe un teritoriu lipsit de graniţe interne. Suspendarea controlalelor”, s-a mai felicitat Barroso, „oferă tuturor celor ce trăiesc în acest spaţiu posibilităţi de călătorie şi de afaceri cu totul noi”.

Preşedintele Comsiei europene a subliniat că, în opinia sa, ar fi vorba nu doar de un moment simbolic, ci „de o realizare unică în istorie”.

În realitate, au existat şi mai există şi alte uniuni, federaţii şi confederaţii care au realizat performanţele similare. SUA, de pildă.

Ceea ce nu diminează cîtuşi de puţin valoarea celei europene.

Pe de altă parte însă, nu toată lumea e la fel de fericită. Şi nu e vorba în context doar de ucrainieni, de pildă, care se vor confrunta de acum încolo cu greutăţi fără precedent ca să pătrundă bunăoară în Polonia, în regiuni în care pînă acum traficul de frontieră era aproape complet liber.

E vorba mai cu seamă de poliţiştii europeni, care se tem că, odată cu renunţarea la verificările de la frontiere, se va uşura mult viaţa hoţilor de maşini, cea a delincvenţilor evadaţi ori fugitivi şi cea a imigranţilor ilegali.

Poliţia germană şi-a exprimat nu odată îngrijorarea că situaţia riscă să scape de sub control deîndată ce va fi sporit numărul graniţelor lipsite de controale.

Comisia Europeană e de altă părere. Purtătorul ei de cuvînt, Frisco Roscam Abbing, care se ocupă de domeniul justiţiei şi securităţii, a declarat că „nimeni nu poate garanta o securitate de sută la sută. Acest lucru n-a fost posibil înainte de Schengen şi nici după el nu va fi. Vor exista întotdeauna oameni care se recurgă la mijloace ilegale. Din acest motiv încercăm să ne protejăm cît mai bine frontierele externe. In acest scop”, a mai susţinut el „ne folosim de tehnologia cea mai modernă şi de un personal extrem de bine calificat”.

Una din aceste frontiere externe va fi cea dintre Polonia şi Belarus. Întăririi verificărilor efectuate la această graniţă i se va adăuga sporirea cooperării dintre diferitele poliţii naţionale. Ar urma ca un tîlhar care a dat o lovitură în Germania să poată fi urmărit şi capturat şi în Polonia, şi extrădat fără mari greutăţi birocratice.

Un nou sistem informaţional, utilizat în comun de statele membre, ar putea facilitatea realizarea acestei viziuni. Or, actualul sistem, creat în anii 90 e caduc, iar specialiştii ceruseră UE să aştepte pînă la punerea la punct a versiunii sale ameliorate. Abbing susţine însă că sistemul nu ar fi învechit şi că deci n-ar fi fost nevoie să se amîne validarea acordului convenit cu statele nou intrate în spaţiul Schengen.