1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Schimbare la conducerea Coreeii de Nord?

Peter Kujath / Ioachim Alexandru8 martie 2009

În Coreea de Nord au fost ieri alegeri legislative, chiar dacă cetăţenii ţării comuniste nu au avut propriu-zis de ales. Rezultatul la urne este mai puţin interesant decât zvonurile privind o posibilă schimbare la vârf.

https://p.dw.com/p/H87W
Dictatorul nord-coreean Kim Jong Il in sectia de votareImagine: AP

Alegerile ar fi trebuit să se desfăşoare de fapt deja vara trecută, dar în acea perioadă dictatorul Kim Jong Il a suferit probabil un atac cerebral, dacă e să dăm crezare serviciilor secrete. Oficial, Coreea de Nord a dezminţit aceste informaţii, însă Kim Jong Il nu a apărut în public vreme de câteva luni, iar alegerile pentru Adunarea Populară Supremă au fost amânate fără mare vâlvă.

Componenţa Adunării Populare trebuie aleasă potrivit constituţiei o dată la cinci ani. Formal, acest for este suprema putere în stat. Cei 687 de deputaţi nu se reunesc însă în plen decât o dată sau de două ori pe an. În rest, afacerile curente sunt gestionate de prezidiu.

În fruntea forului legislativ s-a aflat până acum octogenarul Kim Yong Nam, un vechi tovarăş de drum al fondatorului statului, Kim Ir Sen. Tot el a preluat şi sarcinile reprezentative ale şefului statului nord-coreean, câtă vreme cel care deţine această funcţie, Kim Jong Il, evită, din timiditate după cum se spune, apariţiile în public. Titlul de preşedinte nu îi revine niciunuia dintre cei doi – acesta a fost acordat pe vecie fondatorului decedat al statului, Kim Ir Sen.

Nyu Jil Dae, profesor de studii nord-coreene la Universitatea din Seul, a explicat de ce este atât de importantă alegerea forului legislativ: “Este foarte important cine este ales în Comisia Naţională de Apărare, fiindcă membrii acesteia sunt potenţialii succesori ai lui Kim Jong Il”.

Puterea reală se află aşadar concentrată în Comisia de Apărare. Preşedintele acesteia este Kim Jong Il, care este simultan şi secretarul general al Partidul Muncii. Pe lângă această formaţiune, în Coreea de Nord mai există oficial alte două. Pentru alegerile din Adunarea Populară Supremă există o listă unică, pe care populaţia o poate vota sau respinge. Respingerea este însă o posibilitate pur teoretică, fiindcă până acum toate listele au fost votate în proporţie de 99,9 la sută.

Observatorii externi nu acordă mare importanţă alegerilor. Nici Coreea de Nord nu a prea publicat informaţii legate de scrutin, în afară de faptul că liderul Kim Jong Il candidează pentru circumscripţia 333.

Mediile au mai vehiculat o informaţie – aceea că între candidaţi ar figura şi cel mai tânăr fiu al lui Kim Jong Il. Deja se afirmă că un posibil successor în fruntea statului ar fi Kim Jong Un, chiar dacă despre el nu se ştie aproape nimic. Născut în 1984, acesta a petrecut aparent ultimii ani într-un internat din Geneva. În cazul în care după alegeri lui Kim Jong Un i se vor încredinţa funcţii importante, s-ar putea să urmeze o nouă schimbare dinastică. A treia generaţie a clanului Kim ar putea prelua puterea în comunista Coree de Nord.