Scindarea afgană şi dilemele Angelei Merkel

În subteranele lui Ceauşescu – nu este titlul unui reportaj, nici al unei cronici de carte, ci al unui articol publicat în FRANKFURTER ALLGEMEINE, în avanpremiera transmiterii pe canalul postului privat de televiziune Kabel eins, a primului episod din serialul „Top Gear” realizat de BBC, consacrat magiei automobilului. Ce aflăm din cuprinsul articolului publicat în paginile de foileton? Între altele, că cei trei moderatori ai emisiunii, adevărate vedete la ei acasă, au invitaţi celebri şi conduc autoturisme de lux. Cu un Lamborghini, Ferrari, Aston Martin, ei gonesc şi pe carosabilele României (nu ni se spune dacă desfundate sau nu). Vajnicii şoferi sunt depăşiţi de o Dacia Sandero, fac un accident, ajung totuşi în faţa Casei Poporului, comentează în propoziţii simple, exclamative, megalomania dictatorului Ceauşescu, se angajează apoi într-o cursă nebunească prin tunelurile săpate sub temelia colosalului edificiu.

Să revenim însă la temele serioase ale politicii.

Angie singură acasă titrează de la Viena DER STANDARD neplăcuta surpriză, rezervată şefei guvernului german la revenirea în patrie din turneul de cinci zile în Rusia şi Asia. Ce s-a întîmplat? Ole von Beust, lider creştin-democrat, primarul guvernator al Hamburgului (oraşul hanseatic are statut de land), om cultivat, subţire, promotor al modernizării, este cel de-al şaselea „om greu” al partidului Angelei Merkel care aruncă prosopul în timpul actualei guvernări. Valul de dezertări are atît cauze cît şi consecinţe neplăcute. Ziarul austriac citat deduce că de-acum povara răspunderii faţă de soarta Germaniei va apăsa tot mai greu pe umerii Angelei Merkel, în vreme ce edificiul puterii ei se fisurează, constată LA STAMPA, creînd impresia că guvernul de la Berlin este măcinat de rivalităţi interne.

Pentru elveţianul NEUE ZÜRCHER ZEITUNG este limpede că formaţiunea aflată la guvernare alături de liberali, la Berlin, a mai pierdut o mare personalitate. Dar nu cumva retragerea lui von Beust din fruntea primei coaliţii conservator-ecologiste din Republica Federală este şi expresia acelei „Politikverdrossenheit”, a unei lehamite sau unui dezinteres faţă de treburile cetăţii, specific unei întregi generaţii de lideri politici – se întreabă RHEIN ZEITUNG, făcînd o trimitere directă şi la recenta demisie din funcţia de preşedinte federal a lui Horst Köhler.

Retragerea este cea mai dificilă manevră militară, se poate citi în cuprinsul articolului publicat în DIE WELT, referitor la apropiata retragere a forţelor internaţionale din Afganistan, proces care, indiferent de situaţie, va începe la anul. Dar fiindcă de la Alexandru Macedon, continuînd cu britanicii şi cu ruşii, după ce forţele străine au păsărit Afganistanul a domnit dezastrul, americanii au acum suficiente motive să-şi facă griji. În continuare, autorul articolului furnizează o informaţie interesantă: circulă în aceste zile la Washington şi pe site-ul „Politico”, un nou plan care prevede o împărţire a Afganistanului în zona de nord , guvernabilă şi în zona de sud, paştună, favorabilă Talibanilor, deci neguvernabilă. Autorul planului este Robert Blackwill, fost profesor la Harvard, membru al Consiliului Naţional de Securitate, care a avut un cuvînt greu de spus în negocierile doi plus patru, vizînd reunificarea Germaniei. Planul lui Blackwill este expresia descumpănirii generale după nouă ani de război şi implicit, el forţează India şi Pakistanul să-şi asume un rol în regiune şi după retragerea trupelor străine.

Indiferent de aplicarea sau nu a amintitului „plan”, cert este că pînă acum războiul din Afganistan soldat cu moartea a aproape 2000 de militari străini durează de 105 luni, deci mai mult decît cel din Vietnam, fără a fi aflat o soluţie aptă să ducă la retragerea Talibanilor sau la stingerea focarelor de terorism, relevă OUEST FRANCE şi continuă: dimpotrivă, rebeliunea talibană devine tot mai ucigaşă, situaţia militară tot mai precară, moralul trupelor internaţionale tot mai fragil.

Totuşi, perspectiva unei încetări a războiului trezeşte atît de puternice speranţe în sufletele afganilor, încît prea puţini îşi mai fac griji ce va fi după plecarea forţelor internaţionale, în timp ce occidentul cere ca măcar puţinele victorii obţinute în ultimii ani, să nu fie sacrificate, observă BERLINER ZEITUNG.

Aşa încît porecla pe care ţara de la poalele masivului Hindukuş, aceea de a fi un cimitir al imperiilor, şi-o dobîndise, pare a fi foarte aproape de adevăr.

Speranţe moderate pînă la slabe generează noile activităţi diplomatice în Orientul Apropiat. Indiferent de rezultate, stringenţa, importanţa dată prezenţei concomitente la Cairo a premierului israelian Netanyahu şi a preşedintelui palestinian Abbas, ca şi vizita împuternicitei Uniunii Europene pentru politică externă, sunt date de chiar riscul transformării rapide în această regiune, a incidentelor aparent „minore” în conflicte grave cu consecinţe incalculabile.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Robert Schwartz