Sclavia disimulată se extinde în Europa

Cu o săptămână în urmă Muzeul Luvru din Paris a fost închis din cauza grevei personalului de supraveghere care a dorit să atragă atenţia că nu mai face faţă micilor hoţi de buzunare originari din România. Hoţii de buzunare, “din ce în ce mai numeroşi şi agresivi” (Le Monde), după cum declară îngrijitorii de la Luvru, pot fi priviţi deopotrivă ca un mic desant de prădători exersaţi, dar şi ca victime adevărate ale unui sistem de sclavie modernă. Depinde de unde priveşti.

Dar Comisia de la Bruxelles nu s-a lăsat furată de jocul acestor ambiguităţi şi a căutat începând din 2011 să impună statelor membre măsuri legislative de natură să stopeze comerţul cu sclavi în variantă recentă. Dar cu toate că termenul impus de Comisie a fost depăşit la începutul lunii aprilie, numai şase state (Cehia, Ungaria, Polonia, Letonia, Finlanda şi Suedia) s-au conformat directivei europene. Se pare că fără o intervenţie mai hotărâtă a guvernelor naţionale fenomenul traficului de fiinţe umane riscă să crească nemăsurat de mult. “Astăzi, din păcate - a declarat luni comisara Cecilia Malmström, - ştim cu certitudine că situaţia traficului de fiinţe umane în Europa se deteriorează: numărul victimelor confirmate şi presupuse ale exploatării a crescut cu 18% între 2008 şi 2010”.

În total se crede că aproximativ 23 600 de persoane sunt astăzi private de libertatea lor şi obligate să se prostitueze, să cerşească sau să participe la hoţia organizată. Potrivit statisticii oficiale (Eurostat), victimele exploatării moderne sunt 68% femei, 17% bărbaţi, 12% fete şi 3% băieţi Dintre acestea mai mult de jumătate (61%) provin din ţări membre ale Uniunii Europene şi cel mai adesea din România şi Bulgaria. În cea mai mare parte este vorba de prostituţie (62%)şi apoi de muncă forţată (25%). Restul îi cuprinde pe cei obligaţi să cerşească sau să-şi doneze organele. Este un tablou deprimant pentru o Europă care a făcut din Drepturile omului un principiu fondator.

Comisara Cecilia Malmström a anunţat că nu va ezita să recurgă la măsuri sancţionatorii împotriva statelor care au neglijat sau refuzat până în prezent să pună în aplicare Directiva din 2011 împotriva traficului de fiinţe umane.