Se întâmplă şi în Occident: situaţia din închisorile franceze este jalnică

Penitenciarele din Franţa sunt supraaglomerate, clădirile aproape o ruină, îngrijirea medicală lasă de dorit, iar politica de reabilitare a deţinuţilor este ca şi inexistentă.

În urma mai multor vizite efectuate în închisorile franceze, în 2005 comisarul european pentru drepturile omului de la acea vreme atenţiona că penitenciarele din Franţa şi condiţiile de detenţie sunt comparabile cu cele din Republica Moldova. La trei ani de la aceste afirmaţii situaţia nu s-a îmbunătăţit cu nimic, ba dimpotrivă! Închisorile franceze sunt mai pline ca niciodată, căci numărul persoanelor trimise după gratii a atins un nou record: 64.000.

Întrebat dacă situaţia jalnică a penitenciarelor nu reprezintă un adevărat scandal pentru Franţa, ministrul justiţiei, doamna Rashida Dati, a răspuns prompt:

"Noi, francezii avem tendinţa să ne scoatem în evidenţă defectele când vine vorba de ţara noastră. Fireşte, există închisori care nu fac cinste Franţei, dar lucrul acesta nu este valabil pentru toate penitenciarele! În total avem 196 de închisori. Dar probleme nu există decât în cele în care sunt închise persoanele care execută pedepse mai scurte şi cele în arest preventiv".

Gardienii vin cu frica-n sân la serviciu

Ministrul francez al justiţiei a omis să spună că în aşa-numitele "maisons d`arrets" - penitenciare destinate celor condamnaţi pe perioade scurte - se găsesc două treimi din totalul deţinuţilor. În aceste condiţii, celulele au devenit neîncăpătoare, iar oamenii de ordine nu mai pot garanta securitatea.

"În condiţiile în care trei-patru deţinuţi împart un spaţiu de doar 9mp, ies scântei din orice: atunci când nu cad de acord pe ce program să se uite la televizor, atunci când unul vrea la toaletă, dar e ocupat sau când, din lipsa unui număr suficient de paturi unul este nevoit să doarmă pe saltea, pe jos. La rândul lor, gardienii sunt permanent suprasolicitaţi şi se tem că nu vor mai putea controla numărul tot mai mare de deţinuţi pe care îi au în grijă. Angajaţii închisorii vin la serviciu stresaţi de gândul ăsta şi speră de fiecare dată să treacă ziua fără incidente majore"

- susţine Celine Verzeletti, preşedinte al ramurii sindicale din domeniul penitenciarelor şi centrelor de reeducare.

Chiar şi organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului din Franţa critică guvernul pentru lipsa de interes de care dă dovadă faţă de condiţiile de detenţie din închisori. Pe lângă critici, pasivitatea executivului de la Paris a declanşat în luna mai a.c. o serie proteste în rândul angajaţilor din penitenciare. Ministrul francez al justiţiei s-a apărat argumentând cu noul proiect de lege privind modificarea legii de funcţionare a penitenciarelor.

Nicolas Sarkozy a promis multe înainte de a ajunge preşedinte...

Astfel, susţine doamna Rashida Dati, pentru a evita supraaglomerarea acestora sunt prevăzute investiţii masive în construirea unor noi clădiri şi, ca alternativă la şederea după gratii, se va apela la brăţările electronice pentru arest la domiciliu. Cu toate acestea, mulţi nu cred că reforma în justiţia franceză va avea succesul scontat:

"Guvernul îşi consolidează politica represivă şi umple în continuare închisorile. Ba chiar intenţionează să sporească numărul locurilor din penitenciare cu 13.000 până în 2012 prin construirea unor noi clădiri (...) Pedepsele alternative şi eliberările condiţionate sunt soluţii potrivite, dar nu au sens decât în condiţiile în care sunt corelate cu o politică de reabilitare potrivită. Lucrul acesta înseamnă că deţinuţii eliberaţi vor trebui sprijiniţi să se reintegreze în societate, să-şi găsească o locuinţă şi un loc de muncă"

- afirmă Celine Verzeletti.

Rămâne de văzut dacă guvernul francez va pune la dispoziţie şi mijloacele financiare necesare. Promisiunea că fiecare deţinut îşi va ispăşi pedeapsa într-o celulă proprie, făcută de Nicolas Sarkozy înainte de a fi ales preşedinte, tocmai a fost amânată cu cinci ani de către ministrul său de justiţie.