Se poartă strategiile...

Dar – dacă noua strategie nu se va rezuma doar la vorbe, scrie azi cotidianul elveţian TAGES ANZEIGER, comentînd tema centrală a actualităţii – atunci statele membre ale Uniunii vor trebui să-i şi pună la punct pe furnizorii dificili precum Rusia, mai ales dacă etichetează drept inacceptabil litigiul dintre Moscova şi Minsk generat de tranzitul de gaze şi petrol.

Însă, conchide cu scepticism ziarul citat, va mai fi nevoie probabil de multe crize pentru ca Uniunea Europeană să vorbească cu o singură voce în materie de politică energetică. Va trebui să înveţe mai întîi ce înseamnă o sobă rece şi un rezervor gol de benzină. Deocamdată tonul dialogului cu Rusia este cel care a devenit glacial, ceea ce pare a fi fost deja demult scadent dă de înţeles HANDELSBLATT comentînd reproşurile formulate de cancelara Angela Merkel la adresa politicii Kremlinului.

Discursul cancelarului Angela Merkel

Discursul şefei guvernului german este „o eliberare din chingile relaţiilor” excesiv de conciliante şi amicale pe care predecesorul ei Gerhard Schröder le-a avut cu Seful Kremlinului. Şi - scrie ziarul economic german - „apuse par a fi vremurile în care Vladimir Putin era înnobilat de Schröder la rangul de „democrat curat ca lacrima”. Cuvintele cancelarei scrie KIELER NACHRICHTEN cîştigă în greutate şi fiindcă Angela Merkel vorbeşte în numele preşedinţiei Uniunii Europene şi a grupului G 8 din care Moscova doreşte să facă definitiv parte.

Acesta pare a şi fi limbajul pe care preşedintele Putin îl pricepe, ca dovadă : el a şi dat ordin guvernului să soluţioneze conflictul. Cît despre Uniunea Europeană ea trebuie să adopte o atitudine lipsită de echivoc în faţa şicanelor Kremlinului recomandă DE VOLKSKRAANT de la Haga în timp ce THE GUARDIAN atrage atenţia că ar trebui totuşi luate în calcul şi punctele de vedere ale Rusiei ceea ce nu înseamnă, potrivit opiniei ziarului FINANCIAL TIMES, să i se îngăduie acesteia să-şi facă de cap.

Rusia şi livrările de energie

Pe scurt, Rusia s-a adeverit a fi pînă acum un furnizor de energie nu tocmai demn de încredere punctează cotidianul spaniol ABC. Iar una din pagubele colaterale ale actualei crize este reaprinderea unei mai vechi dispute energetice în Germania- cea în jurul renunţării la energia nculeară. Cîtă vreme nu se ştie cu ce va putea fi înlocuită energia furnizată de centralele atomo - electrice nu este indicată închiderea lor crede TAGESSPIEGEL din Berlin recomandînd concomitent germanilor şi alte metode de a economisi energie. Dimpotrivă – a „renunţa” acum la decizia de „renunţare” la energia furnizată de centralele nucleare constituie un indiciu al panicii crede ABENDZEITUNG criticîndu-i sever pe cei care decenii la rînd au torpilat proiectele vizînd exploatarea surselor neconvenţionale de energie.

Discurs inutil

BADISCHE TAGBLATT etichetează reaprinderea acestei vechi dezbateri drept „pierdere de vreme” şi o „proastă piesă de teatru politic” reamintind că acum este vorba de petrol şi nu de energia nucleară. Germania are nevoie de o strategie prin care să nu mai depindă de sursele tradiţionale de energie fosilă şi să nu accepte riscurile energiei nucleare. Fiindcă – să nu ne amăgim – în secolul al XXI-lea rezervele de petrol se subţiază văzînd cu ochii. Iar cine crede contrariul acela este „slab de minte” opinează ziarul citat. „Slab de minte” devreme ce problemele care se ivesc acum erau dinainte ştiute crede IL MESSAGGERO.

Corupţia din România după aderare

DIE PRESSE a publicat un articol vizînd temerile împărtăşite şi de ministrul român al justiţiei Monica Macovei conform cărora după aderarea României la Uniunea Europeană campania împotriva corupţiei ar putea să amorţească, iar liderii politici şi membrii justiţiei ar încetini ritmul reformelor. De altfel, notează ziarul citat, potrivit unui "Eurobarometru " doar 26 % din cetăţenii intervievaţi din România au încredere în justiţia ţării lor.