Nu în numele cancelarei

Raporturile dintre Berlin şi Moscova au fost rareori aşa de proaste. Nici măcar atât de precautul Frank-Walter Steinmeier, însărcinat de cancelara Merkel cu resortul Externelor, nu reuşeşte să le amelioreze. Şi tocmai în aceste vremuri de glaciaţiune politică Horst Seehofer îl vizitează joi pe Putin la Moscova. Şi tocmai el, cel mai înverşunat critic al Angelei Merkel, în contextul politicii federale faţă de refugiaţi. Un om politic căruia îi place să polarizeze. Omul nepotrivit în locul nepotrivit?

Creştin-socialilor bavarezi le-a plăcut întotdeauna să încingă spirtele la nivel federal. Dacă doar pentru câteva zile Bavaria nu mai era o temă de discuţie în capitală, atunci CSU se grăbea să vină cu ceva incendiar. Acum însă, de când sute de mii de refugiaţi ajung în Germania, via Bavaria, CSU nu mai are motive a se teme că duce lipsă de publicity. Seehofer, liderul CSU şi premierul de land al Bavariei, este cel mai aprig critic al cancelarei, pe care o bombardează de luni de zile cu ultimatumuri. El nu critică doar unele aspecte ale politicii faţă de refugiaţi promovate de Merkel, ci o consideră greşită în ansamblu. Chiar dacă premierul Bavariei pleacă la Moscova în această calitate, acolo va fi perceput ca reprezentant al uneia dintre cele trei formaţiuni politice germane aflate la guvernare.

Vizita lui Seehofer şi propaganda rusă

Această vizită are loc într-o perioadă marcată de ofensiva Kremlinului menită a influenţa opinia publică germană. Amplul interviu acordat recent de Putin ziarului german de mare tiraj Bild este încă un mijloc convenţional pe această cale. Acuzaţiile potrivit cărora în Germania o fetiţă de 13 ani de etnie germană, originară din Rusia, ar fi fost violată de refugiaţi arabi au fost, în schimb, resimţite ca o campanie de denigrare.

Extrem de dure au fost, în context, criticile formulate de şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, la adresa justiţiei germane. Creştin-democratul Roderich Kiesewetter i-a reproşat Moscovei că, punând gaz pe focul aprins de mişcările radicale de dreapta din Germania, precum Pegida şi AfD, periclitează disponibilitatea germanilor de a-i primi pe refugiaţi. Tot astfel încearcă să influenţeze şi părţi ale comunităţilor etnicilor germani din Rusia. Pe acest fundal, Kiesewetter consideră în momentul de faţă călătoria lui Seehofer în Rusia drept inoportună. Încă de la începutul conflictului sirian, CSU a pledat pentru o mai strânsă colaborare cu Rusia. Fără Putin, spunea Seehofer încă în septembrie, nu poate fi soluţionată criza. Poziţia liderului CSU cu privire la Rusia şi înverşunarea cu care se opune politicii faţă de refugiaţi a Angelei Merkel îi sunt favorabile liderului de la Kremlin. Putin încearcă să işte zâzanie atât în Germania, cât şi în UE, avertizează Kiesewetter.

Urmăresc Putin şi Seehofer un ţel comun?

Cert e că cei doi au interese comune. Anume sfârşitul sancţiunilor UE la adresa Moscovei, adoptate de Bruxelles după anexarea Crimeei de către Rusia. Sancţiunile au fost prelungite deja de câteva ori, iar Moscova a reacţionat prin adoptarea unui contra-embargou vizând o bună parte a produselor agrare din spaţiul UE. Şi agricultorii bavarezi au fost afectaţi de aceste măsuri. Horst Seehofer şi-a propus să reprezinte interesele economiei locale bavareze. Atât întreprinderile mici şi mijlocii, cât și industria şi comerţul urmăresc reluarea, cât de curând, a afacerilor cu Rusia.

Un semnal important în acest sens a fost lansat de Franţa. Ministrul Economiei de la Paris, Emmanuel Macron, a afirmat cu prilejul unei vizite efectuate la Moscova că se urmăreşte "anularea sancţiunilor în vară". Bineînţeles numai dacă Rusia respectă prevederile Acordului de la Minsk. Totuşi, în contextul intereselor economice ale diferitelor state membre în parte, frontul comun din UE vizavi de Rusia începe să se fisureze. Şi asta e pe placul lui Putin. Întrebarea e ce acccente va pune Horst Seehofer cu prilejul vizitei sale în Rusia. Va sosi aici ca reprezentant al politicii externe germane şi membru indirect al guvernului de coaliţie de la Berlin sau ca reprezentant al intereselor economice bavareze?

Politica externă a Bavariei

CSU, cu politica sa externă cu tot, a fost mereu ceva aparte. Să ne amintim de figurile proeminente ale CSU - Franz-Josef Strauß şi mai târziu Edmund Stoiber. Legendară e, de pildă, "politica externă în viziune proprie", cum a numit-o Strauß, care în 1983 a oferit RDG un credit de un miliard de mărci. Decizia a fost criticată chiar, parţial, în rândul CSU. Controversate au fost şi relaţiile Bavariei cu regimul de apartheid din Africa de Sud, în special cu preşedintele Pieter Willem Botha sau cu dictatorul paraguayan Alfredo Stroessner. Nu-i aşadar de mirare că Seehofer urmează această tradiţie, lăudându-se, în 2014, cu cele 32 de vizite externe întreprinse până la acea dată, pe toate continentele, cu excepţia Australiei. În centrul atenţiei rămâne promovarea intereselor întreprinderilor bavareze.

Fluxul uriaş de refugiaţi a oferit noi argumente Bavariei de a-şi spune cuvântul în materie de politică internă şi externă la nivel federal. O noutate. Revenind la vizita premierului bavarez în Rusia, rămâne de văzut dacă şi ce a convenit acesta în prealabil cu şefa executivului de la Berlin. La Moscova, politicienii occidentali nu sunt văzuţi cu ochi buni. Angela Merkel e o excepţie. Cancelara germană se bucură de respect şi chiar admiraţie pentru felul cum gândeşte, pentru duritatea de care dă dovadă şi pentru nervii ei tari. Vom vedea dacă prezenţa lui Seehofer în Rusia rămâne doar o notă de subsol în cotidianul poilitic sau dacă va zgudui şi aşa destul de fragila coaliţie de la Berlin.