1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

"Sigură e numai nesiguranţa"

Kimball Spencer / Vlad Drăghicescu / DW16 septembrie 2013

Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Londra a finalizat raportul privind conflictele globale. Deutsche Welle a stat de vorbă cu Alexander Nicoll, directorul acestei instituţii.

https://p.dw.com/p/19hXr
Bildbeschreibung: Alexander Nicoll, editor of Strategic Survey at the International Institute for Strategic Studies Rechte: IISS Angeliefert von: Spencer Kimball am 12.9.2013
Alexander NicollImagine: IISS

Deutsche Welle: Raportul anual al Institutului pe care îl conduceţi relevă că politicienii de vârf din Occident abordează "tactic" schimbările rapide, care se petrec în Orientul Apropiat. Ce înseamnă acest lucru?

Alexander Nicoll: Acest concept reflectă faptul că în ultimii ani în această regiune au avut loc mai multe lucruri neprevăzute, în special Primăvara Arabă. Multe state vestice au avut, deci, dificultăţi de raportare la aceste schimbări, considerând că este riscant să se situeze de-o parte sau de cealaltă a baricadei. Prin urmare, le-a fost foarte dificil să aibă o politică externă bazată pe o strategie generală. Acest lucru devine clar după studierea documentelor americane, britanice sau germane, din domeniul apărării. Schimbările apărute la nivel internaţional sunt descrise drept "foarte nesigure". Astfel, planificarea propriei politici externe devine foarte dificilă, mai ales când ne referim la perioada post-revoluţie din Egipt sau la conflictul din Siria. Sigură nu este decât nesiguranţa.

DW: De ce le este atât de greu ţărilor occidentale să se situeze de-o parte sau de cealaltă în Orientul Apropiat?

AN: Să ne referim, de pildă, la Egipt. Aici, decenii la rând, Statele Unite au susţinut regimul Mubarak, atât militar, cât şi din alte puncte de vedere. Apoi, brusc, SUA s-au văzut confruntate cu o situaţie în urma căreia regimul s-a prăbuşit, locul lui fiind luat de o revoluţie lipsită de conducător. Or, finalul acesteia era foarte incert. În astfel de situaţii, guvernelor le este foarte greu să îşi exprime clar propriile interese. Desigur, importantă trebuie să fie politica externă proprie şi să nu fie susţinute proiecte care, apoi, se dovedesc a fi ireale. Cred că mai ales preşedintele Obama a înţeles că influenţa SUA şi a Occidentului asupra acestor evenimente a fost limitată. Desigur, se observă o enormă schimbare faţă de deceniile precedente, când ţările occidentale au jucat un rol politic foarte mare în Orientul Apropiat, lucru foarte frustrant pentru unii politicieni americani. Tocmai de aceea, Obama este considerat ezitant şi fluctuant. Însă acest lucru arată şi faptul că puterea Americii scade.

DW: Se pare, deci, că multe guverne occidentale sunt nesigure în privinţa susţinerii populare de care dispun, motiv pentru care ezită să ia măsuri strategice din punct de vedere al politicii externe. Care politicieni sunt "slăbiţi" pe plan intern şi de ce? Cum influenţează acest lucru politica externă?

AN: Guvernele care au susţinut invazia Irakului au fost aspru criticate. Aventura irakiană a fost considerată drept o greşeală, iar cei care sunt responsabili de ea sunt consideraţi discreditaţi. Nici un preşedinte nu doreşte să mai fie încă o dată într-o asemenea situaţie. Acest lucru este clar mai ales în privinţa Siriei. Premierul britanic Cameron a trebuit să accepte că nu este atât de uşor, precum credea, să obţină aprobarea Parlamentului pentru atacarea Siriei. A acceptat înfrângerea, nedorind să procedeze ca Blair în cazul Irakului. Va fi însă dificil pentru el să mai abordeze subiectul Siria pe viitor. La Obama, lucrurile sunt identice. A subliniat că are dreptul să ordone un atac militar împotriva Siriei, însă pentru care trebuie sau vrea să obţină acordul Congresului. Nu vom afla niciodată dacă l-ar fi obţinut sau nu.

Alexander Nicoll este director editorial al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice din Londra, unde realizează, anual, raportul instituţiei. Anterior, Nicoll a lucrat pentru Financial Times şi Business Standard, cel de-al doilea mare cotidian economic din India. De asemenea, a fost corespondent pentru Reuters la Hongkong, Londra, Paris, Teheran şi New York.