Situaţia femeilor în estul Europei sau din Balcani?

Parlamentul European, la iniţiativa deputatei socialiste Zita Gurmai, din Ungaria, a votat un document consacrat situaţiei femeilor în Balcani. Începând cu piaţa muncii, sănătate, participarea femeilor la procesul decizional şi terminând cu violenţa în familie, raportul arată că, pentru continuarea stabilizării economice şi politice şi crearea de instituţii democratice în statele din Balcani, este necesară participarea activă a femeilor. Mai întâi este necesar să precizăm ce se înţelege prin Balcani. Apoi, neajunsurile constatate ar trebui extinse la majoritatea ţărilor din estul Europei, fiindcă femeile sunt discriminate frecvent şi aici. Totodată, ştiindu-se preferinţa deputatei Gurmai pentru romi, nu pot fi trecute sub tăcere evenimente cu substrat rasist, petrecute recent în Ungaria sau cehia. Chiar o deputată din România, Rovana Plumb, a observat o inadvertenţă evidentă, declarând: “ ca reprezentantă în legislativul european a unei ţări aflată în proximitatea imediată a balcanilor de Vest, salut progresele făcute de ţările candidate sau potenţial candidate la aderare, dar avem nevoie de acţiuni politice concrete care să elimine discriminările şi insecuritatea socială şi economică existente încă în regiune.

Nu este sigur că deputata ungară s-a referit la Balcanii de Vest dar cu atât mai necessari ar fi fost să se ia în discuţie situaţia din estul Europei, ale cărei state constituie o placă turnantă a traficului de persoane. Egalitatea între sexe, campanile de sensibilizare, lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate sunt esenţiale pentru prevenirea fenomenelor negative întâlnite peste tot în răsărit, şi nu numai în Balcani. Prostituţia nu este de pildă un fenomen întâlnit exclusiv în Balcani – o zonă de altfel incertă, pentru că nu este clar ce state cuprinde.

O altă chestiune: în Cehia au fost înregistrate până în 2004, cazuri în care femei au fost sterilizate forţat, numai pentru vina de a aparţine etniei rome. De multe ori, astfel de femei au fost bătute, şi anume nu în familiile sau comunităţile în care trăiesc, ci înafara acestora. În Oraşul Chanov din Cehia sunt concentraţi mii de romi. Ivan Vesely, reprezentantul comunităţii rome în Consiliul Local a deplâns faptul că în 15 ani, 28 de persoane au fost ucise pentru că erau de origină romă.

Iniţial, romii în cauză trăiau într-un sat, dar autoriăţile i-au deposedat şi mutat în urmă cu 25 de ani, pentru a construi o autostradă. Acum locuiesc la Chanov, în blocuri dezafectate şi insalubre. În Cehia trăiesc în total aproximativ 300.000 de romi, dintre care 80 de mii în ghetouri. Asociaţiile umanitare atrag atenţia că romii, şi mai ales femeile, sunt persecutaţi sub toate aspectele vieţii de zi cu zi.

Întorcându-ne la raportul deputatei ungare, se mai notează că femeile din Balcani “ nu trebuie să mai fie privite exclusiv ca victime de război, ci mai degrabă ca factori de stabilizare şi soluţionare a conflictelor”. Aşa stând lucrurile, nu se putea arăta în raport că este vorba de statele ex-Iugoslave? Şi în acest spaţiu, numit generic Balcani, intră sau nu intră şi Slovenia şi Croaţia?

Raportul Zitei Gurmai, o iniţiativă binevenită, de altfel, devine, prin lipsa de poziţionare geografică, o formă fără fond.