Situaţie explozivă la Cairo

Sediul unei unităţi de poliţie a fost din nou ţinta unui atentat. Potrivit Ministerului egiptean de Interne, făptaşii au aruncat o bombă incendiară care a explodat pe faţada sediului unui centru de instrucţie din Cairo. Deflagraţia a produs însă numai pagube materiale.

Cele patru atentate de vineri, având drept ţintă tot sedii ale poliţiei din capitală, s-au soldat în total cu moartea a cinci persoane şi rănirea altor aproape 100. Atacurile au fost între timp revendicate de o grupare islamistă aflată în legătură cu reţeaua al Qaida. Potrivit centrului american de monitorizare SITE, este vorba de gruparea Anzar Bait al-Makdis, care operează din Peninsula Sinai.

Pe fundalul tensiunilor existente, observatorii sunt îngrijoraţi că în următoarele ore se vor înregistra noi vărsări de sânge. Pentru sâmbătă sunt planificate la Cairo mai multe menifestaţii de amploare fiindcă se aniversează începutul revoltei împotriva dictatorului Hosni Mubarak. Pe 25 ianurie 2011 a început răscoala tinerilor împotriva fostului regim. 18 zile mai târziu, Mubarak era nevoit să se retragă de la putere.

Ministerul de Externe de la Berlin i-a avertizat pe turiştii germani aflaţi în Egipt, să nu iasă din hotelurile în care sunt cazaţi şi să evite aglomerările urbane. Într-un comunicat, ministerul atenţionează că se aşteaptă noi atentate iar demonstraţiile ar putea degenera în lupte de stradă.

Piaţa Tahrir este ocupată de armată

Autorităţile egiptene au sporit măsurile de securitate încă din ajun. Astfel, accesul în Piaţa Tahrir, unde s-au desfăşurat protestele de acum trei ani, este blocat de armată şi poliţie, iar compania publică de căi ferate a suspendat parţial legăturile spre capitală, pentru a îngreuna deplasarea demonstranţilor din provincie.

După prăbuşirea regimului Mubarak, statul egiptean nu a reuşit să reintre în normalitate. Primul preşedinte ales prin vot democratic, Mohamed Morsi, a fost alungat de la putere de armată în luna iulie a anului trecut, pe fundalul unor masive proteste populare.

În plus, guvernul interimar actual acţionează dur împotriva Frăţiilor Musulmane, cea mai puternică organizaţie politică a ţării, din rândurile căreia provine şi Morsi. La sfârşitul lunii decembrie, Frăţiile au fost declarate organizaţie teroristă. De atunci, liderii ei şi mii de activişti se află în detenţie.