Slum-uri UE populate de imigranţi români şi bulgari

Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung îşi opreşte atenţia asupra cazului Adrian Năstase, după ce Judecătoria Sectorului 4 a dat curs cererii fostului premier de eliberare condiţionată din detenţie. Autorul articolului, Karl-Peter Schwarz, aminteşte de promisiunea făcută în noiembrie trecut, în timpul campaniei electorale, de actualul premier, Victor Ponta, de a-l scoate pe Năstase din închisoare înainte de vreme. "Lui Năstase, explică FAZ, "îi datorează Ponta propria carieră. Sub îndrumarea sa şi-a scris Ponta teza de doctorat plagiată. Apoi, în 2001, premier fiind, Năstase i-a oferit o funcţie în guvern, după care a devenit şi preşedintele Tineretului Social Democrat".

Cotidianul supraregional german mai atrage atenţia că "ani de zile Năstase a reuşit să întârzie procesele ce îi erau intentate" şi că sentinţa pronunţată în iunie trecut de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv condamnarea la doi ani de închisoare, "a fost salutată în UE drept primă dovadă credibilă a fermităţii cu care România vrea să combată corupţia".

Acelaşi Frankfurter Allgemeine Zeitung face referiri la strigătul de disperare lansat ieri de Consiliul oraşelor germane, Deutscher Städtetag, din cauza problemelor pe care le implică numărul tot mai mare de imigranţi români şi bulgari. Reprezentanţa oraşelor germane a cerut de urgenţă ajutor guvernelor de land şi celui federal, precum şi Uniunii Europene. "Nimeni nu-i poate împiedica pe bulgari şi români să vină în Germania şi să se stabilească aici - e dreptul lor ca cetăţeni ai UE. Ţinând cont de sărăcia cu care se confruntă ambele ţări e de înţeles că un număr crescând de persoane se decide să pornească la drum" - scrie ziarul citat. Acesta subliniază, în acelaşi timp, că nu doar oraşele germane se tem că imigraţia va continua să ia amploare şi trimite la campania britanică, menită să-i avertizeze pe români şi bulgari că nu vor găsi în Regatul Unit bunăstarea pe care o speră. FAZ crede că astfel de campanii nu vor reuşi să-i sperie pe imigranţii care vor să scape de situaţia din "cele mai sărace ţări ale UE". Mai mult decât atât, există pericolul ca "această imigraţie a sărăciei să creeze, în cadrul UE, slum-uri, în care se nasc copii având şanse la fel de puţine aici, precum părinţii lor în ţările de provenienţă".

"Forţă de muncă ieftină la periferia societăţii" este titlul unui amplu reportaj, publicat de cotidianul elveţian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung, referitor la muncitorii, din nou, români şi bulgari, care lucrează, nu rareori, ilegal şi pentru bani puţini pe şantierele britanice.

Scandalul cărnii de cal se află pe mai departe în atenţia presei germane, odată ce în tot mai multe lanţuri de magazine alimentare a fost descoperită carne de cal în produse semifabricate, fals etichetate. Sub titlul "Mafia cărnii de cal", cotidianul de mare tiraj Bild observă: "consumatorul cumpără lasagne cu carne de vită, dar mănâncă, fără să ştie, cal". Scandalul declanşat de falsa etichetare a cărnii de cal s-a extins din Irlanda şi Marea Britanie în Suedia, Franţa şi Elveţia, ajungând acum în Germania, atrage atenţia Bild, adăugând că, declarată drept vită, carnea de cal a fost descoperită în tot mai multe lanţuri de magazine, între care Real, Edeka, Kaiser's Tengelmann, Eismann şi Rewe. Alte supermarketuri îşi verifică şi ele cu mare atenţie produsele. "Via Luxemburg, Franţa, Olanda şi Cipru, urma mafiei cărnii de cal ajunge în România", mai notează Bild.

Un drum pe care îl descrie şi Frankfurter Rundschau. Şi tot în metropola renană, Frankfurter Allgemeine Zeitung consacră subiectului un spaţiu amplu, arătând, în baza unei discuţii purtate cu un măcelar berlinez specializat pe produse din carne de cal, că nu hipofagia în sine e problema. Carnea de cal e chiar apreciată de unii consumatori pentru calităţile ei deosebite, de pildă lipsa ei de grăsime, importantă pentru oameni îngrijoraţi de nivelul colesterolului lor, problema fiind etichetarea ei greşită, menită să-i inducă în eroare pe consumatori.