Cum este privită Germania din afară?

Pentru sondajul lor comun intitulat "Privire externă - Perspective internaţionale vizând Germania în timpul pandemiei", cele trei organizaţii cu rol de mediator - Societatea Germană pentru Cooperare Internaţională (GIZ), Serviciul German de Schimburi Academice (DAAD) şi Institutul Goethe - au chestionat mai bine de 620 de experţi din domeniile cultură, ştiinţă şi cooperare internaţională din 37 de ţări. Cu 50 dintre ei s-au purtat ulterior interviuri mai detaliate.

Cancelara Angela Merkel, care a adresat un mesaj video cu ocazia prezentării rezultatelor studiului la Berlin, a calificat aceste rezultate drept "instantaneu fascinant, cu răspunsuri în parte previzibile, în parte surprinzătoare." În opinia ei, răspunsurile pozitive sunt o confirmare a angajamentului asumat până acum de Germania şi un imbold de continuare pe acelaşi drum. "Comentariile critice ar trebui să ne încurajeze să operăm îmbunătăţiri", a mai declarat cancelara care se apropie de final de mandat, mulţumind "cordial" celor trei organizaţii pentru munca depusă.

Într-adevăr, studiul care cuprinde 120 de pagini se poate citi ca o listă de priorităţi pentru noul guvern federal care va fi ales la toamnă. Scopul studiului a fost "sincronizarea modului în care se percep germanii cu modul în care îi percep străinii", după cum au explicat purtătoarea de cuvânt a prezidiului GIZ, Tanja Gönner, secretarul general al Institutului Goethe, Johannes Ebert, şi secretarul general al DAAD, Kai Sicks. "Culegem imaginile diferenţiate ale unor cunoscători avizaţi ai Germaniei din afara ţării şi comentariile lor pătrunzătoare pentru a identifica cu ajutorul lor aspecte care ne-au scăpat din vedere şi a aduce în consonanţă perspective cunoscute cu posibilităţi de soluţionare", se arată în prefaţa studiului.

Carenţe în materie de protecţie a mediului

Rezultatele nu sunt surprinzătoare. Germania punctează mai ales cu puterea sa economică, cu stabilitatea democratică şi cu influenţa pe care cultura sa o exercită în lume. Totuşi respondenţii văd rămâneri în urmă la capitolele digitalizare, inovaţie şi acces la universităţile germane. De asemenea, chiar dacă în Germania există un mare interes pentru temele legate de mediu, protecţia mediului nu este prioritară pentru întreprinderile germane. De asemenea, cei chestionaţi consideră că Germania nu se preocupă suficient de elucidarea trecutului său colonial.

Respondenţii estimează de asemenea că unul din cele mai mari riscuri este în Germania amplificarea unor tendinţe populiste şi extremiste. Unii din participanţii la studiu au explicat că în ultimii ani au fost întâmpinaţi cu mai puţină prietenie în Germania, având sentimentul că nu sunt bineveniţi.

Potrivit studiului, Germania ar trebui să adopte poziţii mai explicite la nivel internaţional, dar fără aluri dominante. Din perspectiva politicii externe, va fi important cum va acţiona Germania pe viitor în aria tensionată SUA, Rusia, China, militând concomitent pentru o Europă puternică, mai arată autorii studiului.

Cultura se bucură de mare prestigiu

În general, Germania şi-ar putea intensifica schimburile internaţionale în domeniile cercetare, ştiinţă, artă sau film. "Germania este în continuare privită ca o ţară culturală care exercită influenţă în exterior", a subliniat Johannes Ebert, secretar general al Institutului Goethe. "Faptul că teatrele şi muzeele au fost sprijinite în timpul pandemiei cu fonduri importante este privit ca o recunoaştere a importanţei pe care societatea germană o atribuie culturii", a adăugat el.

Dar cât de bine a gestionat Germania pandemia de coronavirus? Managementul german de criză a primit note foarte bune pentru primăvara anului 2020. Mirare a provocat însă în timpul valului doi al pandemiei startul ezitant al campaniei de vaccinare şi voinţa redusă a populaţiei de a mai respecta restricţiile impuse de autorităţi.