1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Sondaj. Dreapta anti-oligarhică poate învinge doar împreună

6 octombrie 2016

Șansele dreptei anti-oligarhice și pro-europene de a accede în turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova ar crește esențial dacă doi dintre candidații anti-sistem și-ar uni forțele.

https://p.dw.com/p/2QxQw
Imagine: DW/V. Calugareanu

Cu alte cuvinte dacă ar înainta un singur candidat care să-l confrunte pe socialistul pro-rus, Igor Dodon. Concluzia transpare din rezultatele ultimului sondaj al International Republican Institute (IRI) (http://www.iri.org/sites/default/files/wysiwyg/iri_moldova_september_2016_moldova_poll_for_review.pdf ), realizat în Republica Moldova.

Potrivit datelor, aproximativ 30% din respondenți sunt dispuși să-și dea votul pentru Igor Dodon. Acesta este urmat, la egalitate, de candidații anti-sistem Andrei Năstase (liderul Partidului Demnitate și Adevăr) și Maia Sandu (liderul Partidului Acțiune și Solidaritate) cu câte 13%. După ei, în clasament apare candidatul puterii oligarhice, Marian Lupu (lider al Partidului Democrat) cu 12%. 12% dintre cetăţenii chestionaţi nu ştiu pentru cine vor vota sau au refuzat să răspundă.

PPDA, PAS și PLDM vor avea candidat comun

Sondajul a fost unul așteptat în special de cele două partide anti-sistem (PPDA și PAS), liderii acestora anunțând anterior că vor decide care dintre ei va rămâne în cursa electorală (și cine se va retrage în favoarea celuilalt) în funcție de rezultatele acestei anchete sociologice și încă a unui sondaj care urmează (realizat de Konrad Adenauer Stiftung).

După anunțarea rezultatelor sondajului IRI, liderii PAS, PPDA și PLDM (partid parlamentar, care susține ideea înaintării unui candidat comun anti-oligarhic) s-au întrunit într-o ședință comună, iar la finalul acesteia Maia Sandu a anunțat: „Către miezul nopții, am finalizat ședința comună a echipelor PAS, PPDA și PLDM, pentru analiza rezultatului primului sondaj dintre cele două, în baza cărora am convenit să luăm decizia de selectare a candidatului comun al dreptei. La finalul întîlnirii, cu toții am ajuns la trei concluzii: 1. Cele trei formațiuni vor înainta un singur candidat; 2. Acest candidat va câștiga alegerile prezidențiale; 3. Pentru desemnarea candidatului unic al dreptei sunt necesare și rezultatele celui de-al doilea sondaj”.

La rândul său, liderul PPDA, Andrei Năstase, a menționat că el în permanență și-a exprimat disponibilitatea pentru un candidat unic: „Eu mi-am exprimat în permanenţă disponibilitatea pentru un candidat unic. Mai mult, am cerut să avem o agendă comună, o agendă care să nu se limiteze doar la prezidenţiale, dar să vizeze și parlamentarele, fie ele anticipate sau ordinare. Din păcate, până astăzi părţile care sunt implicate în acest exerciţiu nu au căzut de acord să facem o înţelegere politică matură şi s-a rămas doar pe ideea unor sondaje. Să vedem cum vom ieşi din acest mic impas. (…) „Doar printr-o formulă de conjugare a eforturilor celor trei partide, doar prin atragerea în acest exerciţiu şi a altor partide pro-europene, prin atragerea euroscepticilor, pentru că nu poţi câştiga, dacă nu convingi euroscepticii… Cetăţenii au rămas dezamăgiţi de ceea ce au făcut partidele așa-zis „pro-europene” în ultima perioadă. Trebuie să convingem oamenii că ceea ce propunem noi este în interesul lor. Eu nu pierd speranţa că vom reuşi să ne consolidăm în ultimul ceas, să conjugăm eforturile, să venim cu o echipă unită, să avem un mesaj coerent, o agendă comună foarte bine definită, astfel încât atât la alegerile prezidenţiale, dar şi la alegerile parlamentare forţele democratice, forţele reformatoare, forţele sănătoase din Republica Moldova să poată da lovitura de graţie acestui regim şi să pună Republica Moldova pe făgaşul normalităţii, al bunăstării pentru fiecare cetăţean şi pentru întreaga ţară. Schimbarea poate fi făcută în comun - adevăratele elite politice împreună cu cetăţenii Republicii Moldova”.

Republik Moldau Präsidentschaftswahlen Master quer
Imagine: DW/V. Calugareanu

Cinci partide ar accede în Parlament

În ceea ce privește popularitatea partidelor politice, potrivit sondajului IRI, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate în Moldova, 5 partide ar accede în Parlament. Astfel, cele mai multe voturi le-ar acumula Partidul Socialiștilor – 29%, urmat de Partidul Acțiune și Solidaritate – 14%, Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” – 13%, Partidul Democrat – 12% și „Partidul Nostru” (pro-rus) – 8%. Ar mai putea accede în Parlament și Partidul Comuniștilor, care momentan se bucură de suportul a 5% din populație (pragul electoral fiind de 6%).

De cea mai mare încredere a populației (răspuns spontan) se bucură Igor Dodon – 27%, Maia Sandu – 16%, Andrei Năstase – 16%, Renato Usatîi (liderul „Partidului Nostru”) – 12%, Marian Lupu - 12% și Vladimir Voronin – 6%. 21% dintre respondenți au spus că nu au încredere în niciunul dintre politicieni.

Cum recuperăm Moldova din mâinile lui Plahotniuc?”

Într-un interviu acordat postului de radio „Europa Liberă”, fostul reprezentant special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova (în perioada 2007-2011), Kalman Mizsei, a îndemnat opinia publică națională și internațională să privească alegerile prezidențiale din Republica Moldova prin prisma întrebării: „Cum recăpătăm puterea concentrată în mâinile domnului Plahotniuc” (Vlad Plahotniuc, un controversat om de afaceri, prim-vicepreședinte PD, despre care presa a scris că și-ar fi subordonat integral puterea în Moldova, prin metode obscure, fără a deține vreo funcție de demnitate publică). „Marea tragedie a Republicii Moldova este că în ultimii ani cele mai mari ilegalităţi au fost comise sub paravanul integrării europene. Politicienii corupţi şi iresponsabili din Republica Moldova au discreditat parcursul european al ţării”, a spus Mizsei. Potrivit lui, viitorul preşedinte va trebui să convingă societatea că este independent de Plahotniuc, dar şi de puterile din exterior, cum ar fi Rusia, care are un interes neoimperialist în regiune.

Sondajul IRI a fost realizat pe un eșantion de 1 516 respondenți, în perioada 1 - 23 septembrie. Marja de eroare este de 2,8%.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău