1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Sondaj: Singura fericire a moldovenilor - victoria lui Dodon

7 februarie 2017

Rezultatele unui sondaj făcut public la Chișinău arată că moldovenii detestă partidele guvernante. Pentru prima dată, corupția apare pe prima poziție în lista celor mai stresante probleme cu care se confruntă cetățenii

https://p.dw.com/p/2X6tT
Imagine: picture-alliance/dpa/K.-D. Gabbert

Sondajul „Realități socio-politice”, realizat de „CBS-AXA” la comanda IDIS ”Viitorul” arată că 82,7% din cetățeni nu se simt reprezentați de actuala guvernare, iar 74% dintre moldoveni sunt nemulţumiţi atât de situaţia economică a familiei lor, cât şi a ţării, în general. Unii la Chișinău, care elogiază guvernarea oligarhică la TV, s-au grăbit să se bucure de faptul că sondajul sugerează că ponderea celor care cred că ţara merge într-o direcţie greşită a scăzut cu aproape 20% în ultimele luni. Ei încearcă să interpreteze asta ca pe un succes al guvernării. Experții explică, însă, scăderea numărului moldovenilor nefericiți (de la 82% la 63%) prin rezultatul recentelor alegeri prezidențiale - o parte a alegătorilor rusofoni simțindu-se, după alegeri, atât de fericiți după victoria lui Igor Dodon, încât au devenit optimiști.

Cele mai grave probleme invocate de cetățeni sunt corupția, pensiile și salariile mici, lipsa locurilor de muncă și devalizarea sistemului bancar (furtul unui miliard de dolari din băncile moldovenești în 2014). Decizia guvernanților de a pune paguba pe spatele cetățenilor (prin transformarea în datorie de stat a creditelor de urgență oferite de Banca Națională) a iritat cetățenii. Potrivit sondajului, aceștia consideră că banii trebuie recuperați prin confiscarea averilor celor implicați în jaf, hoții urmând a fi trimiși la pușcărie. Doar 1,7% sunt de acord să plătească taxe și impozite mai mari pentru a acoperi gaura care s-a format ca urmare a jafului din sistemul bancar.

Doar PSRM și PAS ar accede în Parlament

În ceea ce privește popularitatea partidelor și a liderilor politici, tabloul arată dezolant. Doar două partide ar accede în Legislativ (pragul electoral este de 6%) dacă s-ar organiza acum alegeri parlamentare anticipate. Este vorba de Partidul Socialiștilor (care l-a propulsat pe Igor Dodon în funcția de președinte), care ar acumula 32% și Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, care ar acumula 18%.

Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (inițiatorul protestelor anti-oligarhice din 2015 și 2016) ar acumula 3,6 la sută, Partidul Democrat (care controlează momentan puterea) - 2,7 la sută, Partidul Comuniștilor (condus de Vladimir Voronin) - 2,6 la sută, „Partidul Nostru” (condus de pitorescul politician Renato Usatîi) – 2 la sută, Partidul Popular European (condus de Iurie Leancă) – 0,5 la sută, Partidul Liberal (al lui Mihai Ghimpu, care face parte din actuala guvernare) – 0,3 la sută. Partidul Liberal-Democrat, care la ultimele alegeri parlamentare a acumulat cele mai multe voturi, nici nu se regăsește în lista formațiunilor de care cetățenii își mai aduc aminte.

Cei mai mulți respondenți au optat pentru formațiuni de stânga și de centru - 44%, iar 23% - de dreapta, dar fiecare al treilea intervievat nu a știut ce să răspundă la această întrebare.

Personalitatea politică ce se bucură de cea mai mare încredere este fostul lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon (actualmente șef al statului) - 26,6%. El este urmat de Maia Sandu – cu 9,9%, Andrei Năstase (lider al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr) – cu 2,5% și actualul premier Pavel Filip - 2,1%. Peste 40% spun, însă, că nu au încredere nici într-un politician.

Autorii sondajului susțin că o influență mare asupra opiniei publice a avut-o campania pentru alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului trecut. Așa s-ar explica faptul că cei doi contracandidați Igor Dodon și Maia Sandu se află în topul celor mai vizibili politicieni. Totuși, sondajul arată că fiecare al doilea moldovean pune la îndoială legalitatea şi corectitudinea ultimului scrutin prezidenţial.

Votul pe circumscripții uninominale înseamnă ”baronizarea” Parlamentului

57 la sută dintre respondenți consideră că pentru Republica Moldova cea mai bună formă de guvernare ar fi „republică prezidențială”, iar jumătate dintre cei intervievați s-au arătat nemulțumiți de actualul sistem electoral (pe liste de partid) - o treime (35%) ar vota pentru transformarea acestuia în sistem mixt de alegere a deputaților în Parlament, iar altă treime (32%) văd în sistemul mixt un pericol. Schimbarea modalității de alegere a deputaților – trecerea de la liste de partid, la alegerea pe circumscripții uninominale a fost propunerea Partidului Democrat – o idee criticată de experți pe motiv că ar putea propulsa în Parlament exponenți ai partidelor fără rating, corupte și cu mulți bani.

Analistul politic, Ion Tăbârță, atenționează asupra contextul politic în care se încearcă reanimarea ideii votului uninominal, făcând trimitere la faptul că un partid aflat la guvernare (Partidul Democrat) este interesat să rămână la putere, iar în actualul sistem, fiind detestat din cauza corupției, nu are prea multe șanse: ”Există riscul ”baronizării” Parlamentului, unde ar putea să acceadă baronii locali fără apartenență de partid și care ar putea vota în funcție de interese. Dacă urmărim cum PD a format și ulterior a schimbat alianțe la nivel local, este ușor de înțeles că se pot găsi metode de convingere ca acești viitori deputați să treacă în slujba PD”, anticipează analistul politic.

Aici găsiți sondajul integral

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.