Speranţe şi scepticism la Kiev

Angela Merkel e un oaspete rar la Kiev. În cei aproape nouă ani de mandat, n-a fost decât o singură dată în capitala ucraineană - pe 21 iulie 2008. A fost o viztă scurtă, de numai câteva ore. Preşedintele de atunci al ţării gazdă se numea Viktor Iuşcenko. Fundaţia Konrad Anedauer, afiliată Uniunii Creştin Democrate (CDU), a descris conferinţa de presă comună, suţinută la Kiev, drept "duş rece" administrat de cancelară preşedintelui ucrainean. Merkel a arătat că susţine cursul pro-occidental al lui Iuşcenko, dar respinge o apropiere rapidă a Kievului de alianţa NATO şi Uniunea Europeană. Succesorul lui Iuşcenko, Viktor Ianukovici, n-a vizitat-o deloc pe Merkel. Berlinul s-a distanţat de politica autoritară a noului şef de stat al Ucrainei.

Vizită simbolică

Iată că Angela Merkel soseşte sâmbătă, 23 august, deja pentru a doua oară la Kiev. E drept că şi de astă dată stă numai câteva ore. Numai că împrejurările sunt altele decât cu şase ani în urmă. Ucraina traversează cea mai grea criză din istoria sa recentă. Rusia a anexat Peninsula Crimeea, iar în estul ţării se poartă deja de câteva luni un război, care a secerat mii de vieţi omeneşti. Contactele dintre Berlin şi Kiev sunt mai intense ca niciodată. Noul preşedinte al Ucrainei, Petro Poroşenko, s-a afalt deja de două ori la Berlin - înainte şi după victoria sa în alegerile din luna mai. Cu Angela Merkel s-a mai întâlnit şi în Franţa, cu prilejul aniversării debarcării aliaţilor în Normandia, cu 70 de ani în urmă, precum şi la summitul UE de la Bruxelles. Cancelara şi preşedintele ucrainean vorbesc des la telefon, la interval de câteva zile.

La Kiev momentul ales pentru această vizită a şefei guvernului german e privit drept gest simbolic puternic, fiind în ajunul Zilei de Independenţă a Ucrainei. În dialog la DW, politologul Olexij Haran, profesor la Academia Mohyla din Kiev, atrage atenţia asupra unei alte date încărcate de simbol - 23 august 1939, ziua în care, cu 75 de ani în urmă, a fost semnat aşa-numitul "Pact Hitler-Stalin", care pecetluia divizarea Europei.

"Poate e doar o întâmplare, dar vizita e simbolică", apreciază Haran, amintind că în Ucraina s-au făcut auzite, în trecut, critici serioase, pe motiv că Berlinul ar accepta sferele de influenţă ruseşti.

Teama de axa Berlin-Moscova

Mai ales recenta întrevedere dintre Angela Merkel şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la finala Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia, a dat naştere la indignare. Mulţi ucraineni au participat la o campanie anti-Merkel în reţelele de socializare. Pe internet au apărut mai multe montaje foto cu titlul "Mulţumim, doamnă Ribbentrop", aluzie la cel care a semnat, în numele regimului nazist, "Pactul Hitler-Stalin" (Ribbentrop-Molotov).

Un val de proteste a stârnit mai apoi un articol apărut în presa britanică, porivit căruia Germania şi Rusia ar lucra la un plan menit să pună capăt conflictului din estul Ucrainei. Condiţia ar fi fost ca Occidentul să recunoască anexarea Crimeei de către Rusia. Iată de ce, în preajma vizitei Angelei Merkel la Kiev, presa ucraineană a avertizat faţă de un posibil nou pact, de astă dată între Putin şi Merkel.

Berlinul a respins acuzaţiile, totuşi o doză de scepticism a rămas. Kievul aşteaptă din partea Berlinului o dovadă clară de solidaritate. Convorbirile de sâmbătă sunt importante şi din perspectiva reuniunii la vârf dintre Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană, care are loc marţi, 26 august, la Minsk. Ucraina mai speră să obţină din partea Germaniei şi sprijin financiar.