Spre tirania majorităţii parlamentare

Cîteva cazuri de demnitari care se ascund sub umbrela parlamentului sînt revelatoare.

Preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, Liviu Dragnea, unul dintre cei mai bogaţi baroni locali şi cu o influenţă tot mai mare în PSD s-a aruncat în lupta electorală pentru cîştigarea unui mandat de deputat. El este cercetat de DNA pentru mai multe fraude electorale la referendumul de demitere a preşedintelui. De ce ar renunţa Liviu Dragnea la şefia judeţului pentru un "simplu" mandat de deputat? Pentru a se pune în felul acesta la adăpostul imunităţii parlamentare.

Senatorul Dan Voiculescu a demisionat cu cîteva luni în urmă din Senat invocînd un motiv hilar – nu ştiu ce amendament al conservatorilor nu a fost votat de majoritatea USL. De fapt, se apropia ultimul termen în care Voiculescu era judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un proces de mare corupţie, dosarul ICA, în care procurorii au reţinut că acesta a prejudiciat statul cu zeci de milioane de euro. Prin renunţarea la demnitatea de senator, dosarul a fost retrimis la instanţa de fond. Acum Voiculescu candidează din nou, iar dosarul său se va tîrî după el ani de zile, probabil pînă la prescrierea faptei.

Duminică, 18 noiembrie, la Năvodari, a avut loc o manifestaţie a localnicilor care au protestat împotriva arestării preventive a primarului Nicolae Matei acuzat de fapte de corupţie. La manifestaţie au participat şi ministrul liberal al Culturii, Puiu Haşotti, şi deputaţii Gheorghe Dragomir şi Mihai Lupu. Iată ce le-a spus ministrul Culturii celor aprox. 1.000 de manifestanţi: "Nu este un amestec în treburile justiţiei, justiţia poate să decidă ca primarul să aibă interdicţia de a părăsi ţara, dar trebuie să fie liber aici cu voi, asta este chestiunea şi acest lucru am venit să vi-l spun." În acelaşi timp, reprezentanţii PSD Năvodari au anunţat că au început să strîngă semnături pentru cercetarea în libertate a primarului arestat. Primarul "trebuie să fie liber aici cu voi", verdictul unui ministru al actualului guvern, ar trebui să ne cam sperie.

Preşedintele CSM, Alina Ghica, a sesizat Inspecţia judiciară în legătură cu manifestările de la Năvodari, la care au participat şi oameni politici, manifestări prin care "se încearcă intimidarea instanţelor de control judiciar."

Un alt membru al CSM, judecătorul Cristi Danileţ, s-a exprimat şi el că "oamenii trebuie să înţeleagă că justiţia nu este plebiscitară: judecătorii nu consultă publicul cînd dau o soluţie, ci doar legea."

Presiunile asupra justiţiei şi ignorarea unor decizii judecătoreşti au fost însuşite de actuala majoritate parlamentară USL încă de la instalarea Guvernului Ponta. După ce în urma sesizării ANI, majoritatea USL din Senat a refuzat în urmă cu cîteva săptămîni să ia act de decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind incompatibilitatea senatorului Mircea Diaconu, Curtea Constituţională a decis miercuri cu unanimitate de voturi că ne aflăm în faţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi autoritatea legiuitoare. Curtea Constituţională a decis că Senatul trebuie să ia act de încetarea de drept a calităţii de senator a lui Mircea Diaconu.

Vicepreşedintele Senatului, Petru Filip, a admis într-o declaraţie că hotărîrea CCR este executorie, însă tot el a pus sub semnul incertitudinii posibilitatea ca plenul Senatului să se mai întrunească în actuala legislatură pentru a lua act de această decizie. Termenul pe care Senatul îl are la dispoziţie pentru a aplica decizia Curţii este de 45 de zile. E puţin probabil, aşadar, ca Mircea Diaconu să nu-şi încheie în linişte mandatul de senator.

Din lunga vară a ordonanţelor de urgenţă emise de Guvernul Ponta am putut constata că Justiţia în general şi instituţii precum Curtea Constituţională sau Consiliul Superior al Magistraturii sînt ca un ghimpe în cămaşa USL. Premierul Victor Ponta, sigur de o victorie zdrobitoare a USL la alegerile din 9 decembrie, a declarat în mai multe rînduri că o prioritate a USL este modificarea Constituţiei, în primul rînd pentru a fi stabilite în clar prerogativele puterilor în stat şi ale instituţiilor fundamentale.

Despre Curtea Constituţională, Victor Ponta a declarat în urmă cu două zile: "Trebuie să stabilim în Constituţie faptul că la Curtea Constituţională poţi să pui oameni cu o anumită pregătire, minim 18 ani judecător sau magistrat, şi că, eventual, deciziile luate de Curtea Constituţională pot fi schimbate în Parlament cu două treimi."

Observăm şi imperativul şi siguranţa de sine din fraza lui Victor Ponta. Şi, în plus, o contradicţie: la ce bun să fie promovaţi la Curte magistraţi cu minim 18 ani de experienţă în sistemul judiciar, dacă deciziile lor pot fi invalidate de o majoritate parlamentară de două treimi ce va cuprinde, între alţii, cîntăreţi, actori, jurnalişti, tineri fără nici o experienţă în nici un domeniu, parlamentari de genul Gigi Becali sau Oana Mizil?

Tirania majorităţii parlamentare este visul de aur al USL dar şi, din păcate, coşmarul viitor al multor români care încă mai cred în instituţiile statului.