Standarde minime pentru solicitanţii de azil în spaţiul UE

În fiecare din cele 27 de state membre ale UE se decide după alte criterii dacă o persoane are sau nu drept la azil. Comisarul european pentru justiţie, Jacques Barrot vorbeşte de o mare nedreptate la adresa celor care solicită azil şi dă câteva exemple: „În Austria de pildă, aprox. 72 la sută dintre Ceceni primesc drept de azil, în timp ce în Slovacia mai nici unul dintre solicitanţii ceceni nu obţine acest drept. Un irakian are toate şansele de a primi azil în Suedia, nu însă şi în Grecia.”

Chiar dacă modificările adoptate acum de Comisia Europeană nu vor schimba în esenţă situaţia, totuşi Jacques Barrot speră să poată impună standarde minime în ce priveşte regulamentul aplicat solicitanţilor de azi în toate ţările UE. Procedura de acordare a dreptului la azil trebuie să fie umană şi dreaptă – aceasta este ţelul principal al modificărilor legislaţiei europene.

Una dintre noile măsuri este acordarea dreptului la muncă acestor persoane deja după o jumătate de an. Dar aici părerile sunt împărţite. Europarlamentarul german Manfred Weber, din partea Uniunii Creştin-sociale bavareze, se opune acestei modificări apreciind că în Germania nu ar trebui redusă perioada de aprox. un an cât aşteaptă un solicitant de azil până să poată munci. El pledează pentru menţinerea flexibilităţii, aşa încât fiecare ţară în parte, în funcţie de particularităţile de pe piaţa muncii, să decidă ea singură în această chestiune.

Comisia de la Bruxelles va continua să facă propuneri în această direcţie. Rămâne de văzut însă dacă miniştri de interne europeni vor susţine acest pachet de măsuri.