Statele Unite şi Europa - între trecutul recent şi viitorul apropiat

"Imaginile de pe ţărmurile Normandiei care vor face ocolul lumii duminică - 6 iunie vor avea cu certitudine un efect spectaculos şi simbolic. Cu 6o de ani în urmă, trupele aliate sub comanda americană au debarcat pe ţărmurile franceze ale Atlanticului pentru a elibera Europa de dominaţia nazistă şi pentru a pune capăt dictaturii lui Hitler. Faptul că la ceremoniile de duminică este invitat pentru prima dată în istoria acestei tradiţii un cancelar german , ca reprezentant al unei foste ţări duşmane constituie pentru Gerhard Schroder dovada sfîrşitului războiului rece. Dacă însă fotografia de grup a şefilor de stat şi de guvern din America şi Europa, avînd drept fundal istoricul peisaj normand va putea fi concomitent şi imaginea unei comunităţi de destine şi valori a secolului al XXI-lea , rămîne de văzut." .Am citat la începutul ultimei ediţii din această săptămînă a revistei presei germane şi internaţionale un pasaj din memorabilul comentariu apărut azi în FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND consacrat nu numai împlinirii celor 60 de ani de la debarcarea aliaţilor în Normandia ci şi viitorului alianţei transatlantice, a coeziunii interne a Europei extinse. In acest cadru general se înscriu şi evenimentele la ordinea zilei, intens analizate tot azi: demisia şefului CIA George Tenet, turneul european al preşedintelui american George Bush junior, şi din nou relaţiile Americii cu Europa în contextul războiului din Irak. Fireşte şi decizia statelor OPEC de a majora cotele de extracţie reţine atenţia presei .Iar în plină criză a petrolului, conferinţa internaţională de la Bonn consacrată energiilor regenerative nu poate decît să cîştige în importanţă.

"Ţapul ispăşitor demisionează titrează azi SUDDEUTSCHE ZEITUNG decizia şefului CIA George Tenet de a se retrage din funcţie. O face din motive personale?" E greu de crezut consideră NEUE PRESSE din Hannovra.Retragerea lui Tenet din funcţie corespunde perfect manevrelor marii politici: pe altarul raţiunii de stat şi de partid ţapul ispăşitor trebuie să ia asupră-şi toate păcatele .

Deşi surprinzătoare - hotărîrea şefului serviciilor secrete americane de a renunţa la mandatul său, nu prevesteşte nimic bun pentru preşedintele Bush constată RHEINISCHE POST, precizînd că de-acum înainte Tenet nu va mai avea motive să se autocenzureze divulgînd totul. In plus gestul său ar merita să fie urmat şi de alţii: de Donald Rumsfeld sau de vicepreşedintele Dick Cheney, dar şi de alaiul neoconservatorilor care prin jumătăţi de adevăr şi exagerări au compromis credibilitatea Statleor Unite. De altă părere este FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG unde, într-un articol de fond Matthias Rub elogiază politica americană, forţa Casei Albe de a determina mutările de şah pînă şi pe eşichierul diplomaţiei, în partida cu Naţiunile Unite, tot înf avoarea sa.

Şi presa străină întrevede manevre din culise şi nu motive personale în retragerea lui Tenet din funcţia de şef al CIA. Cotidianul LIBERATION avansează ideea că sacrificarea lui Tenet ar putea fi riscantă pentru George Bush şi fiindcă şeful serviciilor americane de informaţii prin declaraţiile pe care le va face va releva că erorile fundamentale în campania antiteroristă le-a comis administraţia Bush. De la Haga DE VOLKSKRAANT este convins că Tenet va scrie o carte în care va demonstra că niciodată serviciile în fruntea cărora s-a aflat nu au consdierat Irakuldrept o ameninţare gravă.

Intre timp însă sigur de sine preşedintele Bush îşi incepe turneul european . Prezenţa Sefului Casei Albe pe bătrînul continent are şi o componentă istorică: participarea la ceremonia de la 6 iunie consacrată debarcării aliaţilor în Normandia.Dar scrie LA REPUBLICCA făcînd aluzie la paralelismele războiului dus de America împotriva nazismului şi la cel purtat acum împotriva Irakului, - Bush nu este Rossevelt,Iar America, cea care ne-a eliberat şi pe care o iubim, nu este cea a lui Condoleeza Rice, a lui Dick Cheney sau Donald Rumsfeldt - scrie ziarul francez comunist . FINANCIAL TIMES publică cu prilejul jubileului un articol semnat de nimeni altcinvea decît de ministrul rus de al apărării în care acesta invită la o asumare a lecţiei istoriei şi la urmarea modelului pe care acest al doilea front deschis în urmă cu 60 de ani împotriva Germaniei naziste l-a instituit: cel al cooperării unor popoare şi naţiuni pentru instituirea stabilităţii securităţii şi păcii pe glob. Sună frumos, nimic de zis.

Dar să revenim la actualitatea imediată determinată şi de criza petrolului care după atentatlee din Irak şi Arabia Saudită demonstrează aşa cum opinează DER TAGESSPIEGEL din Berlin şi cît de vulnerabilă este economia mondială .De aceea conferinţa internaţională pentru energii regenerative este dătătoare de speranţă - scrie SUDDEUTSCHE ZEITUNG - precizînd că faptele mărunte sunt uneori mai preţioase decit vorbele mari. Si poate tot de aceea şi investiţiile în tehnologia surselor de energie neconvenţională au sporit de la o zi la cealaltă. Obligaţiile pe care ţările participante la Bonn la această conferinţă şi le asumă nu constituie doar o rază de speranţă ci şi indiciul unei mutaţii survenite în marea lume a finanţelor, în chiar modul de a gîndi.

Rodica Binder