Germania: noi legi pentru refugiaţi

Criza refugiaţilor devine tot mai gravă în Germania şi din punct de vedere politic. Aceasta fiindcă populaţia tinde să-şi schimbe atitudinea faţă de refugiaţi. Potrivit unui sondaj efectuat de demoscopii din Allensbach, jumătate din cei chestionaţi se declară între timp foarte îngrijoraţi şi se îndoiesc că se va putea face faţă cu bine afluxului de refugiaţi. Majoritatea este, potrivit aceluiaşi sondaj, preocupată de riscurile fenomenului, iar şansele pe care acestea le oferă sunt trecute cu vederea.

În săptămâna care se încheie, 200 de primari din landul federal Renania de Nord-Westfalia, deosebit de afectat de criza refugiaţilor, i-au adresat cancelarei Merkel o scrisoare prin care i-au cerut să stăvilească imigraţia. Şi deputaţii din Bundestag au luat la cunoştinţă îngrijorarea cetăţenilor din propriile circumscripţii electorale. De aceea, ei au spus lucrurilor pe nume în cadrul celei mai recente şedinţe a grupului parlamentar al Uniunii Creştin Democrate / Creştin Sociale (UCD/UCS), desfăşurată la Berlin. În cercurile puterii circulă deja zvonul că Merkel nu va supravieţui politic această criză. Controversatele zone de tranzit, menite să despovăreze administraţiile locale, sunt încă respinse de partenerii laburişti de guvernare ai lui Merkel. Adjunctul purtătorului de cuvânt guvernamental, Christiane Wirtz, a declarat vineri că vor avea loc noi discuţii pe acest subiect cu social-democraţii, din dorinţa de a ajunge la o înţelegere.

Va fi răbdarea de ajuns?

Formaţiunea populistă de dreapta, AfD, care a făcut din criza refugiaţilor o temă de dezbatere fundamentală, câştigă tot mai mult teren de la o săptămână la alta, cumulând în prezent şapte până la opt la sută din intenţiile de vot la nivelul întregii ţări. În schimb, conservatorii din UCD/UCS pierd din simpatiile electoratului. Şi asta deşi celelalte partide avertizează electoratul că AfD şi tendinţele sale radicale constituie o primejdie.

Dat fiind că pe aşa-numita rută balcanică se află în continuare zeci de mii de refugiaţi în drum spre Germania, presiunile la adresa guvernului Merkel au crescut enorm. Şefa executivului din Berlin a cerut însă răbdare, fiindcă vrea să aşeze pe noi baze politica naţională dar şi europeană de azil. Dar prea mult succes nu pare să aibă cu asta la nivel european. Mecanismul permanent dorit de ea, de împărţire a refugiaţilor între toate statele UE, nu se bucură, măcar deocamdată, de sprijinul majorităţii. Duminică, în cadrul celui de-al treilea summit extraordinar al UE consacrat situaţiei din Balcanii de Vest, se va discuta şi despre asta. Până şi Suedia, o ţară-model în materie de găzduire a refugiaţilor, a comunicat prin vocea premierului Stefan Löfven, citat de cotidianul german "Handelsblatt", că limita superioară a capacităţii de găzduire a fost atinsă. La fel ca şi în Germania, în Suedia sunt incendiate frecvent adăposturile pentru refugiaţi, înainte de a fi date în folosinţă.

La nivelul Uniunii Europene s-a răspândit o nervozitate nedisimulată. Potrivit expertului Jan Techau, membru al institutului Carnegie Europe din Bruxelles, aceasta este provocată de sentimentul pe care îl au oamenii, că sunt de-a dreptul luaţi cu asalt. "Criza monedei euro, criza din Ucraina, care se extinde în prezent asupra Siriei şi criza refugiaţilor afectează domenii în care UE manifestă slăbiciune şi în care este cel mai puţin unită. Mai ales când vine vorba de suveranitate naţională şi de identitate naţională, aparatul de la Bruxelles ajunge la limitele sale". Trei crize atât de profunde în acelaşi timp nu au mai existat până acum. Mijloacele clasice folosite pentru rezolvarea problemelor, în speţă bani oferiţi în schimbul disponibilităţii pentru compromis, nu mai funcţionează, potrivit expertului. În plus, deciziile trebuie luate rapid, şi asta supune instituţiile de la Bruxelles unor presiuni enorme. Iar criza economică cu care oamenii din Europa se luptă începând din 2008, i-a descurajat pe mulţi şi i-a făcut să spună adio visului european. "La drept vorbind, este o minune că mai funcţionează cât de cât ceva", a conchis politologul.

Preconizata îndiguire sau combatere a motivelor care îi pun în mişcare pe refugiaţi în ţările din vecinătatea Europei, aflată şi ea pe agenda lui Merkel, este o chestiune care necesită un timp şi mai îndelungat decât ceea ce şi-a propus ea să obţină în Germania şi la nivelul UE.

Această stare de spirit explică probabil de ce pachetul de legi privind dreptul la azil, votat săptămâna trecută în regim de urgenţă de cele două Camere ale Parlamentului german intră în vigoare, nu la 1 noiembrie, cum fusese planificat, ci cu o săptămână mai devreme. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a declarat, vineri, că pachetul de legi nu mai necesită decât semnătura preşedintelui şi publicarea în Buletinul Oficial pentru a putea intra în vigoare. Poate această grabă li se pare unora nejustificată, dar o săptămână a căpătat valoare specială în vremuri ca acestea pe care le traversăm. Semnalul că se mişcă ceva este menit să calmeze spiritele în Germania. Exact despre asta a vorbit vineri şi ministrul Cancelariei Federale, Peter Altmaier, care este şi coordonator guvernamental pentru refugiaţi, într-un interviu difuzat de televiziunea publică ARD. Aplicarea rapidă a reglementărilor înăsprite pentru acordarea azilului constituie un semnal pozitiv, a estimat responsabilul.

Înăsprirea legislaţiei pentru azil

Pachetul de legi conţine într-adevăr modificări semnificative. Sub titulatura "Protecţie pentru refugiaţi politici dar nu şi pentru imigranţii din motive economice", tuturor statelor din Balcanii de Vest li se conferă statutul de ţări sigure de provenienţă. Mii de oameni se îndreaptă în continuare de acolo spre Germania, cu precădere albanezi, dar niciunul nu mai are şansa să primească azil, în baza noilor legi.

În paralel cu această schimbare de legislaţie se va forţa cu consecvenţă expulzarea din ţară a solicitanţilor de azil cu cereri refuzate. În prezent trăiesc în Germania aproximativ 190.000 de oameni în această situaţie, din care 140.000 sunt toleraţi dintr-un motiv sau altul, dar 50.000 ar trebui să fie expulzaţi pe loc. Conform noilor legi, solicitanţii de azil pot fi ţinuţi un timp mai îndelungat - şase luni în loc de maximum trei - în aşa-numitele centre de primă înregistrare, pentru a putea fi expulzaţi direct de acolo, atunci când este cazul. Aceasta fiindcă este nevoie de fiecare loc în parte din cămine, pentru alţi refugiaţi care au perspectiva de a rămâne în Germania.

O altă măsură disuasivă adoptată de guvernul german este aceea de a nu le mai da refugiaţilor bani ci numai hrană, îmbrăcăminte şi alte produse de primă necesitate, pe durata şederii în Germania. Odată cu intrarea în vigoare a noilor legi, la acest sfârşit de săptămână, vor demara şi primele expulzări, conform anunţurilor oficiale.

Procesarea cererilor de azil se face cu întârziere

Există însă şi alte probleme. Prelucrarea solicitărilor de azil nu înaintează cu viteza dorită. Sute de mii de astfel de cereri încă nu pot fi analizate din lipsă de personal. Mii de funcţionari urmează a fi angajaţi suplimentar în cadrul Oficiului Federal pentru Migraţie, dar asta necesită timp. În unele landuri federale, cum ar fi Berlin, nu mai funcţionează nici măcar prima înregistrare a refugiaţilor, o procedură premergătoare înregistrării cererii de azil. Chiar şi pentru această primă înregistrare, refugiaţii stau câteodată la coadă luni în şir.

În răstimp, Merkel a primit totuşi sprijin din partea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. El s-a declarat, potrivit agenţiilor de ştiri, foarte satisfăcut de faptul că şefa executivului german "nu renunţă la poziţia sa din pricina sondajelor de opinie". În plus, Juncker se bucură că are în Merkel un aliat rezistent şi cu putere de muncă, "apt să facă faţă acestor provocări".