Stoltenberg la Berlin

Cancelara Angela Merkel şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aprobă "în totalitate", după cum s-a exprimat Merkel, poziţia occidentală faţă de Rusia. "Nu dorim o politică îndreptată împotriva Rusiei, ci ne dorim şi o cooperare politică", a declarat Merkel la capătul primei vizite, în Germania, a fostului premier norvegian, în noua sa calitate de secretar general al NATO. Securitatea Europei este mai bine asigurată "dacă nu lucrăm unii împotriva celorlalţi", a mai avertizat Merkel. Pactul transatlantic nu doreşte confruntarea, ci o relaţie constructivă şi de cooperare cu Federaţia Rusă, a declarat la rândul său Stoltenberg. În acest scop însă, Rusia trebuie să respecte regulile coexistenţei, adică să respecte graniţele şi suveranitatea Ucrainei.

Secretarul general al NATO a cerut de asemenea guvernului de la Moscova să respecte înţelegerea de la Minsk şi să-şi folosească influenţa pe care o exercită asupra separatiştilor din estul Ucrainei pentru a-i determina pe aceştia să respecte armistiţiul în vigoare şi prevederile înţelegerii de la Minsk.

După conferinţa de presă comună cu Merkel, Stoltenberg a mai participat la o conferinţă de presă proprie, care s-a desfăşurat în Casa Presei din apropierea Cancelariei Federale. În faţa presei germane şi internaţionale, el a cerut părţii ruse să pună capăt sprijinului pe care-l acordă separatiştilor prin livrări de arme, echipament şi luptători.

În cadrul ambelor conferinţe de presă, Stoltenberg a cerut guvernului german să-şi exercite influenţa pentru mărirea bugetului militar la nivelul întregii alianţe. În cadrul reuniunii la vârf a NATO din Ţara Galilor, ţările membre au convenit să aloce înarmării minimum 2 la sută din PIB. Până acum însă, numai Estonia, Grecia, Marea Britanie şi SUA îndeplinesc acest obiectiv. Numeroase state membre şi-au diminuat la capătul războiului rece cheltuielile militare cu 20 până la 40 la sută.

Stoltenberg a amintit, şi pe fundalul atacurilor teroriste din Paris, că situaţia de securitate s-a modificat masiv în ultimii ani şi de aceea se impune întărirea alianţei NATO. Forţele militare trebuie adaptate noilor provocări şi aceasta va presupune fonduri suplimentare. Referitor la această chestiune, Merkel nu a făcut niciun comentariu.

O primă măsură de întărire a capacităţilor militare ale NATO a intrat deja în vigoare. Alianţa s-a dotat începând de miercuri, 14.01, cu o forţă de intervenţie rapidă, aflată sub comanda armatei germane, care pune la dispoziţie şi 2000 din totalul de 5000 de militari. Cartierul general al forţei de reacţie rapidă se află la Münster, unde este staţionată brigada germano-olandeză. Stoltebnberg a declarat: "Începând de astăzi, trupa de reacţie rapidă este pregătită pentru misiune".

Până la următoarea reuniune la vârf a NATO, care va avea loc în 2016 la Varşovia, brigada de la Münster se va transforma într-o "trupă de reacţie foarte rapidă", după cum a declarat Merkel. Contingentul actual are nevoie de 30 de zile pentru mobilizare. Acest interval de timp va fi redus la doar câteva zile până anul viitor. Stoltenberg a elogiat în context eforturile Germaniei, declarând că această ţară s-a dovedit o dată în plus un partener de nădejde în cadrul NATO.

Eforturile în vederea soluţionării politice a conflictului din Ucraina au fost până acum aproape zadarnice. O reuniune la nivel de miniştri de Externe, desfăşurată luni la Berlin, s-a terminat fără rezultate concrete. Merkel a subliniat însă după vizita lui Stoltenberg, că este în continuare posibilă o reuniune la vârf, cu participarea Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei. Chiar dacă nu există încă progrese în cadrul tratativelor preliminare, se depun în continuare eforturi susţinute în acest sens. Cât va mai dura actuala etapă de negocieri - aceasta Merkel nu a putut să precizeze.

Kay-Alexander Scholz / Ioachim Alexandru

Robert Schwartz

NATO, Merkel, Stoltenberg, brigada germano-olandeză din Münster