Strategia lui Vladimir Voronin de fărâmiţare a opoziţiei

Finalitatea noii strategii politice aplicate de fostul general al miliţiei sovietice ar urma să fie obţinerea, cu un număr minim de voturi, a unei majorităţi confortabile în Legislativul care va rezulta din alegerile parlamentare din 2009. Cum? Foarte simplu: prin restricţii administrative menite să fărâmiţeze opoziţia în cât mai multe bucăţi.

Văzând că majorarea periodică a pensiilor nu mai contribuie la stabilitatea electorală a partidului pe care îl conduce, liderul comunist de la Chişinău a decis să profite de faptul că încă beneficiază de sprijinul unei majorităţi parlamentare, pentru a impune anumite restricţii, la nivel legislativ, în măsură să paralizeze opoziţia în perspectiva alegerilor parlamentare din 2009. După ce, luna trecută, i-au scos din competiţia electorală pe cei care deţin dubla cetăţenie, inclusiv pe principalul său rival politic - primarul de Chişinău, liberalul Dorin Chirtoacă (care deţine şi cetăţenia română), majoritatea parlamentară comunistă a decis să secţioneze spectrul politic necomunist din Republica Moldova.

Deputaţii comunişti au introdus în Parlament o iniţiativă legislativă care prevede interzicerea constituirii alianţelor şi blocurilor electorale. Astfel, după ce acest truc politic va fi transformat în lege, prin votul majorităţii parlamentare comuniste, formaţiunile politice pro-europene nu vor putea merge în alegeri decât separat. În mod firesc, aceste tendinţe ale guvernării trebuiau să determine liderii formaţiunilor de orientare democrată să renunţe la ambiţiile de grup şi să constituie un puternic pol de rezistenţă. Cât n-ar fi de straniu, s-a întâmplat, însă, exact invers. Numai în ultimele două luni în Republica Moldova au apărut două formaţiuni politice pretins necomuniste noi - una dintre care este condusă de fostul consilier cu misiuni speciale al preşedintelui Voronin, Sergiu Mocanu, care vrea să convingă electoratul că ar fi intrat, aşa brusc, în rivalitate cu fostul său şef, dar fără a face dezvăluiri senzaţionale despre activităţile invizibile ale acestuia. Mai mult, liderul noului partid s-a oferit să fâlfâie şi el mesajul pro-european prin Moldova şi chiar a anunţat că intenţionează să deschidă o reprezentanţă a partidului său în România, ca să atragă basarabenii care îşi fac studiile în Ţara-mamă.

Următorul pas din noua strategie a generalului Voronin va fi făcut fie săptămâna aceasta, fie săptămâna viitoare. Este vorba de o altă iniţiativă legislativă care prevede majorarea pragului de accedere în Parlament, pentru formaţiunile politice, de la 4%, cât este în prezent, la 6%. În condiţiile în care multe formaţiuni politice de opoziţie s-au compromis în ultimii ani, inclusiv datorită acceptării unor combinaţii de parteneriat cu comuniştii, există riscul ca Partidul Comuniştilor să ocupe o parte din fotoliile de deputat în viitorul Parlament numai datorită redistribuirii voturilor obţinute de formaţiunile politice care nu vor trece pragul electoral. Prin urmare, chiar dacă va obţine rezultate modeste la alegeri, Partidul Comuniştilor ar putea rămâne, - vorba analistului politic moldovean Dorian Furtună, - „un gigant printre pitici”.

Cât priveşte publicul-ţintă al liderului comunist, se pare că în ultima vreme Vladimir Voronin s-a ambiţionat să recâştige încrederea vorbitorilor de limbă rusă din Republica Moldova care se distanţase de el în perioada când mima prietenia cu Occidentul. Ca să fie mai aproape de noua sa ţintă electorală, Vladimir Voronin apare odată pe săptămâna la un post local de televiziune unde, timp de o oră, le vorbeşte în limba lor. Mesajul său tradiţional, ca şi acţiunile din ultima vreme, este unul radical anti-românesc - un element captivant pentru ruşii de peste Prut.

Bătrânilor, - vechea miză a comuniştilor, - dezamăgiţi de majorarea doar simbolică a pensiilor, li s-a întins o nouă capcană electorală. Vara aceasta, Guvernul de la Chişinău a solicitat ajutor internaţional pentru combaterea fenomenelor secetei. Când acestea au început să vină, premierul Vasile Tarlev s-a auto-declarat responsabil de împărţirea ajutoarelor. Moldova a primit ajutoare din partea UE, a ONU, din partea Rusiei, României şi a altor ţări. Până în prezent Guvernul nu a oferit nici o informaţie despre modul cum sunt repartizate ajutoarele. Despre aceasta se vorbeşte, însă, pe culoare. Există supoziţia, potrivit căreia, aceste ajutoare ar fi repartizate pe criterii politice – bunăoară doar localităţilor cu primari comunişti.