SUA - lider detaşat al cheltuielilor globale pentru înarmare

Trendul ascendent al înarmării mondiale este dovedit de creşterea bugetelor de apărare în 2007 cu 6%, la o valoare de 858 miliarde EUR (1340 de mii de miliarde USD). Aceasta este concluzia raportului publicat luni de Institutul pentru cercetarea păcii de la Stockholm (Sipri). Din 1998 încoace, bugetele de apărare au crescut cu 45%, recordul fiind înregistrat în fostele state sovietice: 162%. Rusia şi-a sporit capacităţile militare cu 13% în 2007.

În schimb, SUA sunt lider detaşat al cheltuielilor globale pentru înarmare: 45% din costurile la nivel global revin administraţiei americane. Din 2001, după atentatele de la 11 septembrie, înarmarea Americii s-a scumpit cu 59%. Motivele ar fi războiaele din Irak şi Afganistan, precum şi războiul împotriva terorismului declarat de SUA în propria ţară, afirmă cercetătorii Institutului Sipri.

Germania pe locul al şaselea

Germania se situează în clasamentul mondial al înarmării pe locul al 6-lea, cu un buget calculat de Spiri la 23,7 miliarde EUR şi contribuie astfel cu 3% la cheltuielile militare globale. În urma liderului detaşat SUA, se situează aproape la egalitate Franţa, Marea Britanie şi China. Dar fiecare alocă aproximativ o zecime din cele 350 miliarde EUR pe care le cheltuie America în fiecare an. Înaintea Germaniei mai este de găsit Japonia.

Comerţul cu armament a crescut de asemenea între 2003 şi 2007, anume cu 7% afirmă cercetătorii. Germania a fost în această perioadă de timp al treilea cel mai mare exportator de tehnologie militară, cu o cotă de piaţă de 10%. SUA conduc în clasament cu 31%, urmate de Rusia cu 25% segment de piaţă dominat.

Cercetătorul şef al Spiri, Bates Gill, este de părere că trebuie găsit un răspuns urgent la întrebaera cum se poate realiza o revitalizare a procesului de dezarmare la nivel mondial. Şanse ar fi, afirmă cercetătorul, făcând aluzie la alegerile şi posibilele schimbări de curs din Franţa, Marea Britanie, Japonia, Rusia şi mai ales în SUA.

Peste 10.000 de ogive nucleare operaţionale

Necesitatea urgentă a continuării procesului de dezarmare reiese conform Institutului Spiri din arsenalele nucleare gigantice disponibile la scară globală. Opt state dispun de în total 10.200 de ogive nucleare operaţionale în orice moment, în timp ce controlul înarmării sau Tratatul de neproliferare fac progrese extrem de slabe. Către finele lui 2007, fostul preşedinte rus, Vladimir Putin, anunţa:

"Vom dezvolta o cu totul nouă tehnologie de rachete, inclusiv noi sisteme nucleare strategice. Dar nu este vorba doar de trio-ul atomic rusesc (n.r. rachete, forţe aeriene şi submarine). Ci întreaga apărare a Federaţiei Ruse va fi regândită. Planurile Rusiei sunt grandioase".

În 2007, numărul războiaelor a rămas neschimbat faţă de 2006: 14. Conflictele din Burundi şi Uganda au putut fi soluţionate, dar au apărut alte două în Somalia şi Filipine. Raportul Institutului din Stockholm include, la fel ca şi celelalte documente din anii precedenţi, şi războiul Americii împotriva terorismului cu loc de desfăşurare: SUA. În general, definirea termenului de război a fost îngreunată prin utilizarea "fragmentată a forţei militare şi dispersarea actorilor implicaţi", afirmă Spiri.