Moldova la 10 ani de la încheierea Parteneriatului Estic

Lansat oficial la 7 mai 2009, în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Praga, proiectul a fost conceput în contextul extinderii UE din 2004. Scopul principal era evitarea creării unor noi linii de demarcație şi aducerea noilor vecini ai Europei de est şi sud mai aproape la nivel politic, economic de valorile europene, iar ulterior pentru a fi integrate mai ușor în UE. Pe parcursul celor 10 ani, datorită PaE țările din Europa de Est au semnat Acordul de Asociere sau cel al liberei circulații, care a permis cetățenilor R. Moldova, Ucrainei și Georgiei să călătorească fără vize în UE și să facă comerț fără taxe.

Chiar de la lansare, Parteneriatul Estic a fost văzut de Federația Rusă ca un proiect ce ar avea drept scop scoatere din zona sa de influență a fostelor republici sovietice. Din cauza presiunii Moscovei, în cadrul Summit-ului de la Vilnius din 2013, autoritățile din Ucraina cedează și nu parafează Acordul de Asociere cu UE. Nici Chișinăul nu a scăpat de furia regimului rus. În 2014, după intrarea în vigoare a Acordului, Federația Rusă impune embargou la vinurile moldovenești, lovind în cea mai mare ramură a industriei moldovenești, care era dependentă de piața rusă. Au mai urmat alte două embargouri - la fructe și conservele din legume, precum și la importul de carne. Cu toate acestea, cel mai mare eșec al guvernării de la Chișinău a fost pierderea statutului de „istorie de succes” în cadrul acestui proiect.

Avantaje: fără vize și exporturi de mărfuri în UE

Pe parcursul celor 10 ani, Parteneriatul Estic a oferit un cadru de cooperare consolidat între UE și Republica Moldova, fiind obținute mai multe realizări. Primul succes a fost trecerea la un alt nivel de dialog între autorități, dar și demararea unor proiecte de cooperare unice. Astfel, UE și Republica Moldova au inițiat în 2010 și au finalizat în 2013 negocierea unui nou Acord de cooperare – Acordul de Asociere. Paralel cu eforturile de negociere a acestui acord, UE și Republica Moldova au continuat eforturile de liberalizare a regimului de vize, care a culminat la 28 aprilie 2014 cu anularea regimului de vize cu UE. În rezultat, potrivit autorităților de la Chișinău, din 2014 până în prezent, peste 1,5 milioane de moldoveni au călătorit liber în UE. 

Un alt avantaj este intrarea în vigoare a unei părți importante a Acordului cu denumirea de Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre R. Moldova şi UE (ZLSAC). Astfel, Chișinăul obține permisiunea de a exporta produse pe piața europeană, iar aceasta a diminuat și a compensat parțial pierderile datorate embargourilor rusești. Potrivit statisticilor, de la aplicarea provizorie a Acordului, în special a părții ZLSAC, comerțul cu UE a crescut de la 53,26% în 2014 la 68,79% în anul 2018, UE devenind principalul partener economic al Chișinăului.

Prezent la o masă rotundă, organizată la sfârșitul lunii martie de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la Chișinău și Fundația Konrad Adenauer, șeful Delegației UE în R. Moldova, Peter Michalko, a declarat că Parteneriatul Estic va rămâne un proiect care are drept scop îmbunătățirea vieții cetățenilor.

„Am făcut pași mari în relația noastră cu R. Moldova. În domeniul comerțului au fost atinse obiective înalte. Nivelul exporturilor din Moldova pe piața europeană, cea mai puternică din lume, a crescut până la 70 la sută. A crescut nu numai valoarea exporturilor, dar și standardele care sunt aplicate de către producătorii din Moldova. Cu suportul UE au fost create mai mult de 15 mii de locuri de muncă aici. Aceste obiective trebuie să le evaluăm pozitiv și să dezvoltăm această cooperare. În același timp, nu putem să fim pe deplin satisfăcuți. Suntem și întristați de faptele care nu sunt așa de pozitive. A avut loc și regres, mai ales în ceea ce privește standardele de democrație și statul de drept, sectorul justiției și acele domenii care vizează viața oamenilor, care vor să simtă în țara în care trăiesc că se pot dezvolta”, a comentat ambasadorul UE.

Eșecurile guvernării

În pofida suportului acordat de UE, guvernările de la Chișinău au „reușit”, pe parcursul ultimilor ani, mai mult să dezamăgească, decât să dezvolte colaborarea cu Bruxelles-ul. În spatele retoricii și steagurilor UE, clasa politică moldovenească a mimat realizarea mai multor reforme și angajamente asumate în cadrul Acordurilor, iar relația cu UE a ajuns în 2018 într-un punct critic. 

Relația a început să se răcească odată cu ieșirea la iveală a furtului miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc, iar apogeul rateurilor a a fost atins în vara anului trecut, când din cauza nevalidării mandatului de primar al Chișinăului al unuia dintre liderii partidelor de opoziție, Andrei Năstase, UE a decis să stopeze suportul direct bugetar pentru R. Moldova.

Potrivit analiștilor de la Chișinău, nici la capitolul democrație și supremația legii autoritățile moldovenești nu au progresat prea mult. Deși R. Moldova s-a angajat încă din 2011 să reformeze sectorul justiției, acesta în continuare rămâne în mare parte disfuncțional. Controlul politic asupra puterii judecătorești nu a fost cedat de politicieni în schimbul unei puteri judecătorești veritabil independente, iar domeniul justiției a fost supus unui număr semnificativ de ajustări, care însă nu au țintit cauza problemelor, ci mai degrabă unele consecințe. De asemenea, sectorul justiției a avut de suferit din cauza aplicării selective a regulilor de joc și utilizarea presiunilor politice asupra justiției. 

„În timp ce pe de o parte Guvernul negocia Acordul cu UE și depunea efort pentru a implementa Planul de Acțiuni privind liberalizarea regimului de vize, în culisele vieții politice aveau loc procese departe de valorile pe care UE le promovează. De asemenea, partea Acordului ce ține de valori UE, esențiale pentru a putea aplica pentru statutul de Stat Membru al UE, precum democrația și supremația legii, în mare parte nu s-a materializat în Moldova. Elemente primordiale ale independenței justiției, precum modul de numire și de promovare a judecătorilor, modul de formare și de activitate al Consiliului Superior al Procurorilor, dar și mai nou, modul în care în practică are loc verificarea integrității persoanelor ce dețin funcții de demnitate publică, nu au fost de fapt îmbunătățite. După aproape 10 ani de la aprobarea Strategiei de reformare a sectorului justiției, starea de lucruri nu s-a schimbat, chiar s-a înrăutățit”, a declarat Iulian Rusu, expert IPRE.

Miza UE

În pofida eșecurilor pe care le-a avut guvernarea de la Chișinău, oficialii UE continuă să mizeze pe obiective Parteneriatului Estic, însă cu o evidentă schimbare de retorică. Dacă înainte UE oferea practic necondiționat asistență R. Moldova, Bruxelles-ul a început deja să pună mai multe condiționalități, care nu au fost pe placul guvernării și, în mod special, Partidului Democrat din Moldova. Actualmente UE vrea să obțină rezultate concrete în relația sa cu fiecare dintre țările Parteneriatului Estic, în baza planului de acțiuni pentru 2017-2020, care conţine 20 de livrabile, adică rezultate în diferite domenii, cum ar fi dezvoltarea economică și oportunitățile de piață, consolidarea instituțiilor și buna guvernanță, conectivitatea, eficiența energetică, mediul și schimbările climatice, dar și mobilitatea și contactele interpersonale.

„Trebuie să avem ambiții comune, UE și țările Parteneriatului Estic, ca să continuăm acest parteneriat de dezvoltare. Am formulat 20 de obiective pentru 2020, pentru a obține o economie, o guvernare mai puternică, în sensul slujbei cetățenilor. O conectivitate mai puternică, care înseamnă și inter-conectivitate între țări partenere, dar și UE. Cum a spus și Federica Mogherini, cu Parteneriatul Estic noi nu oferim numai beneficii economice sau creșterea schimbului comercial, ci și întărirea democrației, drepturilor omului și libertăților fundamentale. Și vrem să continuăm să cooperăm și să obținem rezultate bune în Parteneriatul Estic”, a conchis Ambasadorul.