Summit European axat pe criza financiară

“S-a decis că statele membre vor acţiona coordonat şi complet pentru funcţionarea sistemului financiar, pentru finanţarea economiei, pentru creştere economică accelerată şi pentru crearea de locuri de muncă”, a declarat preşedintele României, Traian Băsescu, vorbind despre concluziile summit-ului de la Bruxelles, din 15-16 octombrie.

Ce s-a decis concret la Consiliul European?

În primul rând, instituirea unui mecanism informal de alertă, prin care statele cu probleme să anunţe respectiva situaţie autorităţilor europene competente, respectiv Banca Centrală Europeană, Comisia şi Consiliul de Miniştri al UE.

În al doilea rând, s-a hotărât ca Banca Europeană de Investiţii să acorde 30 miliarde euro pentru sprijinirea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru infrastructură.

Traian Băsescu a spus că s-a ajuns la concluzia unei supravegheri a sectorul financiar, „autorităţile naţionale de supraveghere fiind invitate să se întâlnească lunar pentru a face schimb de informaţii”.

Traian Băsescu: "CE solicită în mod ferm responsabilizarea tuturor actorilor financiari, în special din sistemul bancar".

Pe de altă parte, statele membre nu au reuşit un acord la ideea unei supervizări coordonate a pieţelor din Europa. Statele în care sunt instalate sediile marilor grupuri financiare pledează pentru maximum de centralizare, în timp ce în ţările în care predomină numai filiale se tem că îşi vor pierde orice drept faţă de aceste societăţi.

Primul-ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu a vorbit despre ce s-a întâmplat în Statele Unite, acolo unde a început prima dată criza financiară:

„Ceea ce s-a întâmplat în Statele Unite nu este o întâmplare, nu este un accident ci este rodul unei politici de risc şi al unor politici care au făcut ca puţin valoroase să fie supra-cotate şi, bineînţeles, acest balon s-a spart şi am ajuns la ora adevărului”.

Situaţia este total diferită în România, a afirmat primul-ministru, unde nu sunt asemenea probleme în sistemul bancar însă „în ciuda acestui lucru, efectele crizei economice mondiale se simt peste tot”.

Călin Popescu Tăriceanu a explicat că băncile nu mai au încredere una în alta, fiindcă există posibilitatea unor active toxice. Astfel, reţeaua de bănci nu se mai împrumută una pe alta, ceea ce duce la blocajul economiei globale iar consecinţa imediată: parte de investiţii nu se vor mai putea realiza. Primul-ministru a adus aminte că 70% sunt îndreptate către UE iar când economia europeană întră în recesiune, „România nu va putea să fie o insula de bunăstare într-un ocean de dezastru”. Premierul a dat exemplu investiţia firmei Voestalpine a cărei decizii privind construirea unui complex siderurgic în România, Bulgaria, Turcia sau Ucraina se va amâna pentru 2009.