Summit-ul UE - America Latină. Unde sunt soluţiile?

Şefii de stat şi de guverne din Uniunea Europeană şi America Latină au căzut de acord, încă o dată, asupra câtorva probleme a căror rezolvare este imperios necesară: sărăcia, protecţia mediului şi a pădurilor tropicale. Trebuie însă spus că identificarea acestui set de probleme s-a întâmplat încă din 1999. Lipsa soluţiilor concrete ridică însă o întrebare: mai are vreun rost să aşteptăm soluţii, de vreme ce ele nu au fost propuse până acum?

Conflict de interese

Răspunsul cel mai probabil este “nu”. Prea mari sunt interesele celor două continente - european şi sud-american - şi prea fragile relaţiile dintre guvernele ţărilor din America Latină. Ieşirile la rampă ale bădăranului roşu Hugo Chavez, precum şi ale altor auto-intitulaţi tribuni ai poporului sunt expresia prăpastiei ce divizează continentul sud-american. Altfel spus: săracii luptă contra bogaţilor, iar puterea de stânga contra puterii de dreapta. Acuzele reciproce de lăcomie sau declanşarea de războaie clatină din temelii orice formă de colaborare şi integrare după model european. Cu puţine excepţii, structurile statale sunt slăbite, iar dezvoltarea socială şi economică se întâmplă într-un ritm mult mai alert decât cred guvernele din regiune.

Colaborare dificila

E drept, state precum Brazilia, Mexic sau Chile şi-au consolidat relaţiile cu Uniunea Europeana. Acest lucru s-a întâmplat însă în mod individual, nu în grup - fapt care, într-o lume globalizată, reprezintă un dezavantaj pentru America Latină. De cealaltă parte, Uniunea Europeană caută un partener cu ajutorul căruia să combată probleme globale precum încălzirea globală sau cele privitoare la energie şi comert. Cele două continente, european şi sud-american ar putea colabora cât se poate de bine. Ambele au rădăcini comune, iar multe limbi se vorbesc atât în Europa, cât şi America Latină. Puşi în faţa unei noi ecuaţii mondiale a concurenţei economice, europenii trebuie să grăbească găsirea de soluţii, astfel încât ceilalţi actori principali, India şi China, să nu acapareze şi mai mult pieţele de desfacere sau bogăţiile naturale.

Absenţe notabile

Summit-ul de la Lima a însemnat un pas mic făcut în direcţia corectă. Şi totuşi, cu ce se aleg cei aproximativ 50 de milioane de oameni care trăiesc într-o sărăcie lucie, de pe urma boom-ului economic actual? Pe termen scurt - cu nimic. Conştientizarea de către guvernele ţărilor sud-americane, alese democratic, a faptului că numai împreună pot fi dezvoltate soluţii pentru rezolvarea problemelor este un proces de durată.

Pentru mulţi participanţi sud-americani, prezenţa a doar 15 şefi de stat şi de guverne europeni din totalul de 27 a fost dezamăgitoare. Greii, precum preşedintele francez Nicolas Sarkozy sau premierul britanic Gordon Brown, nu au luat parte la summit. În contextul în care europenii au repetat deseori că America Latină nu mai trebuie tratată cu răceală, absenţa unor importanţi şefi de stat şi de guverne de la summit decredibilizează întreaga Uniune Europeană.