Suntem din nou în 1929?

Politicienii ar face bine să le spună oamenilor că nu suntem din nou în 1929 ceea ce nu înseamnă că suntem la adăpost de primejdii recomandă directorul cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG într-un amplu editorial a cărui concluzie ar fi următoarea: raţiunea şi cunoaşterea ne pot ajuta să ne dăm seama că istoria nu se repetă. Una din dovezi este enunţată de ABENDZEITUNG din München: închipuiţi-vă că vă sunt puse la dispoziţie 500 de miliarde de euro pe care nimeni nu le vrea. Oare nu cumva din grija pentru propriile lor salarii ezită managerii şi directorii băncilor să ia mîna întinsă de stat? Şi totuşi simplul fapt că în faţa băncilor nu s-au format cozile depunătorilor dornici să-şi scoată banii de pe conturi, în pofida crizei, legitimează oportunitatea pachetului guvernamental de salvare.

Mult mai critică la adresa băncilor este opinia cotidianului BADISCHE ZEITUNG : în timp ce clasa politică naţională şi internaţională se grăbeşte să adune cioburile, elitele financiare stau în expectativă şi comentează în loc să se întrunească pentru a evalua dimensiunile dezastrului pe care l-au provocat şi a adopta măsurile apte să reinstituie încrederea.

În umbra recesiunii, investitorii s-au retras în cochiliile lor constată NEPSZABADSZAG de la Budapesta insistînd asupra necesităţii aflării unei modalităţi de a-i determina să-şi mobilizeze din nou fondurile în folosul economiei. Dar - conchide sceptic ziarul ungar - ne putem teme că pînă atunci vor trece nu luni ci ani…

Bineînţeles că nu toţi managerii pot fi acuzaţi de iresponsabilitate dar cine a dus la sapă de lemn propria bancă în urma unor speculaţii îndoielnice, acela trebuie tras la răspundere cu mijloacele statului de drept scrie NORDSEE ZEITUNG referindu-se la o nefericită şi scandaloasă comparaţie făcută recent de un expert economic. Ziarul citat continuă ideea în următorii termeni:”Nici un manager nu trebuie să se teamă că va fi discriminat, sistematic exclus sau închis într-un lagăr de concentare.” De notat că profesorul Sinn, considerat de cotidianul de mare tiraj BILD drept cel mai înţelept profesor al Germaniei, referindu-se la pornirea de a afla ţapi ispăşitori în perioade de criză, a comparat prigonirea evreilor după criza din 1929 cu actualul oprobriu public la care ar fi supuşi managerii financiari. Ceea ce - conchide tot NORDSEE ZEITUNG- constituie o ofensă adusă memoriei victimelor prigoanei naţional-socialiste şi familiilor şi o bagatelizare a atrocităţilor comise în numele demenţei rasiste, naţional-socialiste.

Or, tentativa de atentat împotriva candidatului democrat de culoare la preşedinţia Statelor Unite, Barack Obama , pusă la cale de doi neonazişti americani - scrie LA REPUBLICCA -confirmă temerea resimţită de americani şi de întreaga lume faţă de soarta liderului de culoare într-o ţară în care preşedinţia Casei Albe a fost deţinută pînă acum doar de albi.

Într-o temătoare expectativă stau deocamdată şi observatorii situaţiei din Israel unde Tzipi Livni nu poate fi deloc sigură că va putea cîştiga alegerile cu partidul ei scrie MITTELDEUTSCHE ZEITUNG considerînd că simpatia mass media nu constituie o garanţie a cîştigării voturilor. Este posibil ca tocmai un lider care este adeptul unei politici de mînă forte faţă de palestinieni să cîştige scrutinul. Alegerile vor fi oricum o piatră de încercare pentru fermitatea cu care Tzipi Livni îşi va păstra convingerile. DER STANDARD consideră că după ce forţele de dreapta au deţinut puterea în Israel, este posibilă acum o revenire la normalitate ceea ce ar favoriza şansele vajnicei lidere a partidului Kadima de a deveni premier. Fiindcă, şi potrivit opiniei cotidianului DE VOLKSKRANT din Amsterdam, israelienii doresc un alt stil politic decît cel promovat pînă acum.