1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Surprizele, mizele și impactul alegerilor din Germania

25 septembrie 2021

Diplomatul Emil Hurezeanu a analizat mizele scrutinului de duminică din Germania și consecințele pe care rezultatul le-ar putea avea în Uniunea Europeană și chiar și la București.

https://p.dw.com/p/40quE
Emil Hurezeanu
Imagine: Imago Images/M. Schmidt

Care este miza alegerilor de duminică, din Germania? Sunt ele istorice?

Alegerile parlamentare din Germania anului 2021, într-un astfel de moment al istoriei, nu pot fi decât istorice.

Lumea își reconfigurează și gestionează pe repede înainte interesele, polii de putere și chiar premizele supraviețuirii, (catastrofele pandemice, climatice și dezastrul etic conex al infosferei adevărului alternativ, migrației necontrolate etc.) în absența brutală a unei perioade de grație. Germania însăși, cea mai importantă și influentă țară europeană, a treia mare economie mondială și una din cele mai stabile democrații liberale clasice, dacă mai putem vorbi în acest registru, se îndreaptă spre aceste alegeri în completă necunoștință de cauză.

Partidele dreptei creștine, CDU și CSU, par amenințate să-și piardă dominația, după decenii de stabilitate și prosperitate. Candidatul social-democrat beneficiază de moștenirea cancelarului Merkel, mai mult decât cel creștin-democrat, doar aparent paradoxal.

În ultimii 16 ani, Germania și-a omogenizat ideologic spectrul politic, la mijloc, în parametrii turbocapitalismului ponderat de neabătute scrupule social-democrate, în timp ce stânga și dreapta anti-sistem, Linke și AfD, în mod diferit, se văd, totuși, excluse din ipoteza noului guvern. El nu va putea fi decât de coaliție, cu o tendință care favorizează fie “semaforul”, adică roșu-verde-galben, SPD, Verzii și Liberalii, fie “Jamaica”, negru-verde -galben, adică creștin-democrații, ecologiștii, în opoziție din 2005, și liberalii - în opoziție în ultimii opt ani.

Nu pot fi excluse surprizele.

30% din alegători sunt încă nehotarâți, în ciuda numărului foarte mare de voturi prin corespondență, deja transmise. New-York Times scria săptămânile trecute că trăsătura comună de bază a candidaților Armin Lachet, Olaf Scholz și Annalena Baerbock este absența carismei.

Dacă politicienii de vârf germani, inclusiv, oricum s-ar numi el, viitorul cancelar nu sunt carismatici, Germania își păstrează intactă, până una alta, răspunderea statului european pivot.

Asta ca să vorbim în termenii de altădată ai lui Max Weber, sociologul german de la începutul secolului trecut, care făcea distincția, de lungă actuală valabilitate, între liderii carsimatici și cei responsabili.

Care este moștenirea Angelei Merkel?

Angela Merkel a fost un cancelar competent, responsabil, atent, iradiind în exterior, mai mult decât în interior, o imensă forță morală și încredere.

Germania post-Merkel, cu 84 de milioane de locuitori și ferită până acum de derivele “democrațiilor alternative”, asumând cel mai mult povara construcției și stabilității europene, va trebui să-și găsească rapid noile azimuturi.

În noua economie fară motorul Otto în patru sau mai mulți timpi, fară energie nucleară, adepta multilateralismului și a libertății comerciale fară frontiere, dar între timp și fără parteneri geopolitici similari, în Rusia, China și, uneori chiar SUA, Berlinul se află în fața unor noi și dificile experimente.

Beneficiile germanilor în “era Merkel”, la fel de longevivă ca “era Kohl” și ceva mai lungă, în timp, decât “era Bismarck”, au fost indiscutabile, în ciuda discuțiilor. Lor li se alătură și destule deficite, crize nerezolvate - migrație, cu efecte secundare negative, digitalizare întârziată etc.

Citiți articolul integral AICI